Interviu cu prof. univ. dr. Luminița Smaranda Iancu, titular și coordonator al Direcției de studiu Microbiologie din cadrul Universității de Medicină și Farmacie „Grigore T. Popa” din Iași, prorector Studii postuniversitare și formare profesională continuă și medic șef al Centrului Regional de Sănătate Publică din Iași.

News UMF Iași:  Care sunt principalele diferențe între COVID 19 și gripa sezonieră?

Prof. univ. dr. Luminița Smaranda Iancu: Sunt virusuri diferite, care însă se transmit similar. SARS-Cov2, agentul etiologic al COVID-19 (co- Coronavirus, VI- virus, D-disease, 19- 2019) este un virus nou, cu cel mai mare genom ARN, care determină o infecție de regulă ușoară, însă la vârstnici, bolnavi cronici, fumători, ca și la alte grupe de risc, poate determina forme severe, cu deces. Clinic (febră, tuse uscată, disfagie) NU se pot diferenția, singurul diagnostic este cel prin biologie moleculară (RT-PCR).

Care sunt etapele cercetării și dezvoltării unui vaccin?

Foarte repede, după izolarea virusului pe culturi de celule, genomul a fost secvențiat, identificându-se regiunea care codifică pentru structurile implicate în atașare (RBD- receptor binding domain), care este și imunogenă, și față de care gazda imunocompetentă dezvoltă anticorpi. Studii avansate, folosind modelul obținerii vaccinului mARN anti-virus Ebola, au fost inițiate cu succes (ex. în SUA, unde deja vaccinul se află în faza 1 de testare, pe un lot restrâns de voluntari sau în Canada).

Pentru obținerea unui vaccin anti SARS-Cov 2 s-au mobilizat echipe de cercetători din întreaga lume, fiind alocate fonduri impresionante. Temporizarea introducerii pe piață, care poate însemna între 12 și 18 luni, este legată de obligativitatea parcurgerii tuturor etapelor necesare pentru verificarea eficienței și mai ales a siguranței acestor noi vaccinuri.

Conform unui studiu publicat pe 11 martie, realizat de o echipă de cercetători de la National Institute of Allergy and  Infectious Diseases (National Institutes of Health, Hamilton, MT, USA), Universitatea Princeton și Universitatea din California, Los Angeles, cu finanțare de la guvernul SUA și Fundația Națională a Științei, noul coronavirus poate trăi în aer trei ore și pe unele suprafețe până la două-trei zile (4 ore pe cupru, 24 de ore pe carton, 2-3 zile pe plastic si inox). https://www.medrxiv.org/content/10.1101/2020.03.09.20033217 v1.full.pdf?fbclid=IwAR1H02zV0OlC4I17UZzBiJtJOWyzK8AqXUVoJe0GgS3vKrcK2dSS3q8Zyho).

Luând în considerare aceste descoperiri, care sunt scenariile posibile pentru următoarele luni?

Studiile privind supraviețuirea SARS-Cov 2 pe suprafețele contaminate sunt foarte diverse, rezultatele fiind diferite, deoarece în aceste testări se pot utiliza tulpini diferite de virus, în condiții și concentrații diferite. Cert este că în condiții de umiditate și temperaturi joase, vehiculat prin secreții respiratorii, virusul poate persista de la câteva ore, la mai multe zile, motiv pentru care decontaminarea periodică, riguroasă a suprafețelor pe care le atingem este la fel de importantă ca spălatul pe mâini. Unele surse de contaminare, deși frecvent utilizate (telefon mobil, tastatura PC, etc.) sunt ignorate, motiv pentru care, la serviciu și acasă, trebuie să trecem în revistă toate suprafețele pe care le atingem și să le decontaminăm periodic cu soluții dezinfectante.

Poate fi oprită răspândirea virusului în acest moment?

Nu, nu poate fi oprită, ci doar încetinită, prin respectarea măsurilor indicate de autorități. Oprirea circulației virusului va fi consecința imunizării (pe cale natural sau artificală) a majorității celor receptivi. Sistarea cursurilor, pentru orice nivel de învățământ, devine inutilă dacă părinții și tinerii înțeleg prin această măsură că pot merge în spații de recreere (cluburi, mall-uri etc.), unde riscul contaminării, prin venirea în contact cu persoane din foarte multe colectivități, este mai mare, comparativ cu comunitatea școlară sau universitară.

Închiderea instituțiilor de învățământ – fără să existe vreun caz, poate opri răspândirea virusului?

Nu o poate opri, dar poate reduce semnificativ riscul de contaminare, deoarece aplicarea riguroasă a măsurilor preventive nespecifice (spălatul pe mâini, tușitul în cot sau batista corect aruncată la un coș de gunoi cu capac etc.) sunt greu de respectat și controlat; plecăm de la niveluri de conștientizare diferite, de la un fond educațional privind igiena și prevenția foarte divers. Mai curând copiii de vârstă mică par să fi înțeles importanța acestor măsuri, comparativ cu unii tineri adolescenți, care uneori, din bravadă, pot ignora aceste măsuri.

Cum se manifestă virusul în organism?

În principiu, ca orice virus transmis pe cale respiratorie (nu neapărat prin picăturile de secreții care plutesc pentru scurt timp în aer, ci prin mâna contaminată care atinge fața), dar care are ca sediu principal de atașare (primul pas în inițierea infecției), receptori (enzima de conversie a angiotensinei 2, o metalopeptidază, numită ACE II ) care se află la nivelul alveolelor pulmonare (și nu numai), de unde și incubația mai lungă (de regulă, cel mult 14 zile, cu o medie de 7 zile) și riscul de a se transmite prin aerosoli, inclusiv în spital, prin manevre medicale care-i generează. În gripă, unde incubația este de 3-4 zile, aceasta se explică prin prezența receptorilor la nivelul orofaringelui.

Pentru a continua răspunsul la întrebare, trebuie să precizăm că după etapa inițială (atașare), virusul are nevoie de intervenția unei enzime a gazdei pentru a iniția infecția. Ulterior sediul principal al replicării este plămânul, care practic cedează în urma replicări masive a virusului.

Dificultatea stopării circulației acestui nou Coronavirus pleacă și de la posibilitatea transmiterii, anterior debutului clinic (când persoana infectată este în perioada de incubație) și de la asimptomatici, care sunt imposibil de detectat clinic. Aici intervin ancheta epidemiologică și diagnosticul de laborator, care depind de onestitatea și corectitudinea celui chestionat, respectiv de capacitatea laboratorului. Reamintesc că algoritmul de diagnostic pleacă de la recoltarea adecvată a produsului patologic (secreții naso-faringine, în principal), la etapele de prelucrare a probei, extracție și amplificarea genomului prin reverstranscriere, care pot ține și de sensibilitatea și specificitatea testelor. Trusele comercializate în prezent au performanțe remarcabile, putând genera, în procente foarte mici, atât rezultate fals pozitive, cât și fals negative.

Care este tratamentul la ora actuală (atât pentru cazurile „usoare”, cât și pentru cele grave)?

Nu există un tratament etiologic autorizat în prezent. Formele ușoare primesc tratament simptomatic (antipiretice), iar formele severe presupun respirație asistată și terapie de susținere a funcției respiratorii. S-au încercat diverse formule terapeutice, inclusiv cu clorochină sau antivirale anti-HIV, dar nu există unanim acceptată nicio asociere anti-microbiană eficientă față de acest nou coronavirus.

După ce ai contactat boala și te-ai însănătoșit, devii imun? Dacă da, în cât timp estimați că virusul nu va mai fi un pericol pentru populație?

Nu se cunosc date despre status-ul viral postinfecție și despre eficiența anticorpilor față de infecții ulterioare și nici despre persistența acestora, eventual cu rol protectiv. Cazurile  de reinfecție, citate în literatură, conduc la speculații: după două testări negative, care au permis externarea, unii pacienți, foarte puțini la număr, au prezentat semne de infecție însoțite de repozitivarea testelor, la interval de zile sau chiar 2-3 săptămâni, ceea ce ar putea presupune că în plămâni exista acumulată acea încărcătură virală care să explice reactivarea infecției. Dacă nu acceptăm această explicație, am putea deduce că anticorpii postinfecție nu sunt protectori, ceea ce nu a fost demonstrat (deocamdată). Circulația recentă a acestui nou coronavirus nu permite estimarea duratei persistenței acestui virus și nici durata persistenței anticorpilor protectori. Un scenariu formulat de către experți presupune o reducere a circulației virusului pe timp de vară cu revenirea spre sfârșitul anului, deși presupusa remitere pe timpul verii este contrazisă de circulația acestuia în zone de pe glob, unde în prezent este cald.

Care sunt produsele de dezinfectare cele mai eficiente pentru suprafețe?

Majoritatea studiilor afirmă superioritatea produselor pe bază de alcool sau clor. Important de reamintit că spălatul riguros pe mâini cu apă și săpun este primul pas, urmat de uscarea mâinilor și mai apoi utilizarea unui antiseptic. Spirtul medicinal este util numai pentru suprafețe. Orice suprafață posibil contaminat trebuie curațată cu soluții dezinfectante.

––––––––––––-

Interviu cu prof. univ. dr. Cătălina Luca, coordonator activitate didactică – disciplina Boli infectioase în cadrul Universității de Medicină și Farmacie „Grigore T. Popa” din Iași, medic primar și șef de secție la Spitalul Clinic de Boli Infecțioase „Sf.Parascheva” Iași.

News UMF Iași: Ce simptome are bolnavul de coronavirus?

Prof. univ. dr. Cătălina Luca, medic infecționist: Infecția rezultată din acțiunea virusului în organism se caracterizează printr-o simptomatologie variabilă, de la manifestari clinice asemănătoare gripei (tuse, febră, cefalee, astenie), până la simptome severe de insuficiență respiratorie acută.

Ce se întâmplă cu cei suspectați?

Pacienții suspectați sau confirmați cu infecția produsă de SARS – CoV-2 trebuie internați în clinici de boli infecțioase pentru diagnostic si tratament.

Care sunt categoriile de risc?

Din datele clinice si epidemiolgice acumulate până în prezent, s-a constatat faptul că pacienții vârstnici, cei cu boli asociate (in special boli cardiovasculare), imunodepri-mati (cancer, diabet) prezintă un risc crescut pentru o evolutie nefavorabilă a bolii.

Care sunt cele mai eficiente produse dezinfectante?

Nu exista date care să demonstreze eficiența superioară pentru un anumit tip de produse dezinfectante. Dezinfectanții chimici care pot ucide noul coronavirus (SARS-Cov 2), sunt dezinfectanți care conțin clor, înnălbitori, solvent, etanol de 75%, acid paracetic si cloroform.

––––––––––––––-

„Filmul infectării”, prezentat de prof. univ. dr. univ. dr. Doina Azoicăi, coordonatorul disciplinei de Epidemiologie din cadrul UMF Iași, președinte al Societății Române de Epidemiologie și președinte al Comisiei de Epidemologie din cadrul Ministerului Sănătății.

Important este să identificăm stadiile de evoluție ale infectiei și mai ales momentul când ne adresăm medicului (și cărui medic).

Scenariu I

Ziua 1: primul contact cu virusul (un strănut la coadă de la casa la supermarket).

Ziua 2: autoizolare la domiciliu și de anunțat DSP.

Ziua 3-14 : se decide de către DSP autoizolarea care trebuie să dureze 14 zile, inclusiv a celor din familie dacă au venit în contact cu ei.

Scenariu II     

Ziua 1 : student voluntar în spitalul X vine în contact cu un pacient suspect.

Ziua 2 : autoizolare la domiciliu și i solicit DSP testare. Dacă sunt vârstnici sau  persoane cronice în familie, autoizolarea o va face în altă locație.

Ziua 3 : nu este posibilă testare. Va rămâne izolat la domiciliu 14 zile, cu mențiunea ca și membrii din familie trebuie să se autoizoleze. Dacă este anunțat că pacientul a fost confirmat negativ, va întrerupe autoizolarea.