Repere biografice

Prof.univ.dr. Dragoș Dragomir s-a născut la Bârlad la 4 septembrie 1942. Studiile primare şi gimnaziale le urmează în oraşul natal, iar studiile liceale la liceul „Costache Negruzzi” din Iaşi, pe care-l absolvă în 1960. Devine student al Institutului de Medicină și Farmacie  din Iaşi, obţinând diploma de licenţă  în 1966. Reușește primul la concursul de internat clinic, iar în 1969 ia concursul de secundariat. În anul 1973 intră în învăţământul superior ca asistent la Clinica I Ginecologică condusă de prof.univ.dr. profesorul Vasile Dobrovici. În anul 1982 obţine titlul de doctor în Medicină cu teza intitulată „Tehnici chirurgicale în durerea pelvină cronică”, sub îndrumarea prof.univ.dr. Dobrovici.

Parcurge succesiv prin concurs treptele ierarhiei didactice, şef de lucrări 1991, conferenţiar 1994, profesor universitar 1997, devenind şeful Clinicii I Ginecologice.

Concomitent urcă tot prin concurs treptele ierarhiei medicale, medic specialist 1972, medic primar 1990, medic şef de secţie 1992.

A îmbinat în mod fericit activitatea profesională cu sportul de performanţă (baschet), jucând în echipa Voinţa Iaşi.

A efectuat stagii de specializare la Institutul Oncologic Cluj Napoca și la spitalul universitar din Freiburg, Germania. A fost interesat de chirurgia oncologică ginecologică, înfiinţând în anul 2001 Societatea Română de Ginecologie Oncologică.

A fost pionierul ecografiei ginecologice și s-a preocupat de microchirurgia tubară ca metodă de restabilire a permeabilităţii trompelor uterine în cazurile de infertilitate de cauză tubară. În calitate de director al Maternităţii „Cuza Vodă” Iaşi, a creat un nucleu de cercetare în medicina perinatală astfel că diagnosticul prenatal al afecţiunilor genetice să poată fi pus în timp util.

A fost preşedinte al Societăţii Române de Ginecologie Oncologică, vicepreşedinte al Societăţii naţionale de Obstetrică Ginecologie, vicepreşedinte al Consiliului Naţional al Societăţii Naţionale de Educaţie Sexuală şi Contraceptivă (SECS), membru de onoare al Societăţii Maghiare de Ginecologie, membru fondator al Societăţii Germano – Române de Ginecologie, membru al comisiei de Ginecologie a Ministerului Sănătăţii, membru al Societăţii Europene de Ginecologie, ş. a.

 

Prof. dr. Dragos Dragomir, alaturi de prof. dr.Mircea Onofriescu

Prof.univ.dr. Mircea Onofriescu: „Profesorul Dragoș Dragomir a fost unul dintre Marii Profesori de Obstetrică şi Ginecologie pe care i-a avut România”

Școala de Obstetrică Ginecologie românească și întreaga lume medicală ieșeană este mai săracă. Prof. univ. dr. Dragoș Dragomir a plecat dintre noi, după o suferință lungă și necruțătoare.

Profesorul Dragoș Dragomir a fost unul dintre Marii Profesori de Obstetrică şi Ginecologie pe care i-a avut România. Face parte din galeria ctitorilor școlii obstetricale românești, continuând tradiția marilor profesori ieșeni: profesorul Aburel, profesorul Dobrovici, profesorul Corneliu Gavrilescu, profesorul Lupașcu, profesorul Teleman.

Meritul incontestabil al profesorului Dragoș Dragomir este că a înţeles foarte repede că obstetrica actuală s-a transformat din „arta moşitului” în sănătatea reproducerii și apoi în medicina materno-fetală actuală. Primul ecograf venit după revoluție la clinica condusă de profesorul Carol Stanciu a fost locul în care profesorul Dragoș Dragomir a efectuat primele ecografii obstetricale și ginecologice în Iași. A reușit ulterior achiziționarea unui ecograf la Maternitatea „Cuza Vodă” și acolo a urmat o instruire permanentă a numeroase generații de medici care au realizarea monitorizarea ecografică corectă a mii și mii de gravide din zona Moldovei.

A avut o deschiderea extraordinară pentru ca tinerii, printre care m-am numărat și eu, să învețe ecografie obstetricală și ginecologică, laparoscopie ginecologică, histeroscopie, medicină materno-fetală. Alături de dumnealui, noi, tinerii medici, am învățat tainele ecografiei obstetricale și ginecologice în aproape fiecare după-amiază. Datorită lui, tineri medici români, printre care m-am numărat și eu, au putut ajunge la Geneva sau Anvers pentru a învăța laparoscopie, histeroscopie, medicină reproductivă, ginecologie oncologică.

În perioada în care a condus destinele Maternității Cuza Vodă Iași a fost realizat Centrul de Terapie Intensivă Neonatală, în urma colaborarării dintre guvernele Elveției și României, Centru de referință în tratamentul cazurilor grave de patologie neonatală, cu cele mai bune rezultate medicale din România. A fost creat Centrul Genetic de Diagnostic prenatal unde prin amniocenteză și biopsie de vilozități coriale s-au putut determina și identifica feții cu boli genetice.

La nivel național a fost președintele primei Societăți Române de Ginecologie Oncologică și a fost vicepreședinte al Societății Române de Obstetrică Ginecologice și a organizat numeroase manifestări științifice medicale de referință.

Profesorul Dragoș Dragomir a fost un veritabil şef de şcoală, punându-și amprenta asupra discipolilor şi colaboratorilor săi, unii devenind la rândul lor profesori şi şefi de clinică și șefi de secție în serviciile medicale de obstetrică și ginecologie din România.

De-a lungul carierei sale de profesor în cadrul Universității de Medicină și Farmacie Iași a format și încurajat zeci de generații de studenți care au devenit specialiști în domeniu, cultivând dragostea pentru profesia noastră minunată și plină de satisfacții.

Sincere condoleanţe familiei îndurerate pentru trecerea în eternitate a distinsului Profesor. Dumnezeu să-l odihnească în pace!

 

Prof.univ.dr. Maria Stamatin: „Profesorul Dragoș Dragomir a fost promotorul dezvoltării neonatologiei moderne”

L-am cunoscut pe profesorul Dragoș Dragomir în 1988, când am ajuns, ca medic secundar, la Maternitatea „Cuza Vodă~. Sigur, un secundar nu tocmai tânăr, pentru că după ce am terminat facultatea, în 1979, opt ani de zile nu s-a mai ținut examenul de secundariat. Abia după aproape nouă ani „am luat” neonatologia, la Maternitatea „Cuza Vodă~ și astfel am avut norocul să-l întâlnesc pe marele profesor și pe marele OM Dragoș Dragomir. Cine l-a cunoscut știe că, înainte de a fi fost un mare profesor și un mare medic, a fost un OM extraordinar, capabil să ajute, începând de la portar, pe absolut toată lumea. Oricine îi bătea la ușă și îi cerea ajutorul avea un sprijin în domnia sa.

Colaborarea mea cu el a fost una specială. Aș spune că nenonatologia ieșeană îi datorează totul profesorului Dragoș Dragomir. Profesorul spunea așa: „Chiar dacă ești un mare obstetrician, dacă nu ai în spate un pediatru neonatolog bun, nu vei avea rezultate bune”. Într-un serviciu, echipa obstetrician, neonatolog și anestezist este extrem de importantă. Iar profesorul  Dragomir a înțeles acest lucru și mi-a dat mână liberă să fac în secția de neonatologie lucruri care erau la început de drum. Neonatologia a fost, până în 1992, o neonatologie a copilului normal, nu neonatologia copilului cu patologie. Profesorul a înțeles că lucrurile s-au schimbat, că neonatologia trebuie să fie și cea a copilului bolnav și mai ales a prematurului, astfel că, în 1998 mi-a spus ferm: „Trebuie să facem disciplină de nenonatologie în cadrul UMF Iași și tu trebuie să dai concurs ca șef de lucrări”. Nu îmi dorisem niciodată să fiu cadru didactic, eu sunt și rămân practician, chiar am o teorie că profesorii sunt înnăscuți, nu făcuți. Dar profesorul m-a împins în față și nu am să uit niciodată că, împreună cu prof. Valeriu Rusu, decanul de atunci al Facultății de Medicină și cu doamna prof. Stela Goția – prodecan, m-au convins că trebuie să conduc această disciplină. În 1998 am fost desemnată  șef de lucrări la UMF Iași și drumul meu s-a schimbat în totalitate. A fost prima disciplină de neonatolgie de sine stătătoare din România.  Îi datorez, așadar, profesorului Dragomir și cariera mea didactică, dar și înființarea Centrului Regional de Terapie Intensivă Neonatală. Pot spune cu tărie că profesorul Dragoș Dragomir a fost promotorul dezvoltării neonatologiei moderne.

Dumnezeu să-l odihnească în pace!

Alaturi de cei doi copii, Smaranda si Bogdan