Interviu cu Prof. univ. dr. Doina Azoicăi, coordonatorul disciplinei de Epidemiologie din cadrul UMF Iași, președinte al Societății Române de Epidemiologie și președinte al Comisiei de Epidemologie din cadrul Ministerului Sănătății.
Sunt numeroase previziuni despre durata pandemiei, bazate pe modele matematice. Unii spun că se va stinge în câteva luni, alții într-un an sau doi și că la sfîrșitul acestei pandemii, aprox. 70 % din populație se va infecta. Care este părerea dvs.?
În contextul în care ne confruntam cu un fenomen pandemic, iar agentul patogen are foarte multe particularități epidemiologice, patogenice și clinice, încercăm să înțelegem cât mai bine și mai repede cum ne putem proteja sau cum pot fi limitate consecințele bolii. Cele mai eficiente metode de predicție a evoluției unei epidemii, și mai ales a unei pandemii, se sprijină pe utilizarea unor modele matematice care să aducă informații probabilistice, validate din punct de vedere statistic. Astfel în structura algoritmului matematic se iau în considerare mai multe variabile, iar printre cele mai puternice sunt doi indicatori : RO- basic reproduction number – care reprezintă numărul de persoane care se pot infecta de la o persoana deja contaminată, cât și intervalul de serie – serie interval – care reprezintă durata de timp în care o persoană contaminată infectează alți indivizi. La aceste elemente se pot aduga și alți factori de corecție, cum ar fi caracteristicile demografice ale populației, condițiile de temperatură, capacitatea de identificare a noilor persoane infectante , gradul de distanțare socială, eficiența sistemului de sănătate etc. Sigur că odată ce nu avem încă un preparat vaccinal trebuie să luăm în calcul că trecerea prin boală, în mod natural, a peste 70% din populație, poate să determine reducerea circulației virusului și, implicit, scăderea considerabilă a numărului de cazuri, fără să avem certitudinea dispariției complete a fenomenelor. Sunt încă foarte multe aspecte care urmează să le precizăm pentru a avea un tablou complet al acestei boli.
Spuneați într-un interviu: „cu aproape 1.000 de cazuri la zi, cu 100.000 de izolați și încă 6.000 în carantină nu ne putem aștepta decât la o creștere mare în următoarele săptămâni. Probabil pe la jumătatea lunii aprilie să fie un prim vârf epidemic și probabil, așa este și prognoza, după sărbătorile de Paști va fi un alt vârf”. După acest vârf, ce urmează?
Daca prognozele sunt corecte, va urma o perioadă de scădere a cazurilor prin limitarea de la forma epidemică la acea sporadică, iar în realitate va fi mai mult endemo-sporadică, deoarece există probabilitatea ca fenomenele să revină după mai multe luni, în eventualitatea că boala are caracteristici sezoniere, sau după un anumit număr de ani, mai ales dacă nu vom avea un vaccin adaptat la particularitățile tulpinii circulante.
Cum comunicați cu specialiștii epidemiologi din alte țări? S-a creat un grup de lucru internațional?
În aceste momente sigur că o bună comunicare între specialiști la nivel international este foarte importantă. Cele mai necesare și mai eficiente sunt cele la nivel oficial, respectiv prin reprezentanții noștri în structurile științifice sau profesionale cum ar fi Organizația Mondială a Sănătății (OMS) sau European Center for Disease Control (ECDC). Societatea noastră este într-o astfel de colaborare cu Réseau International d’Epidémiologie Clinique Francophone (RECIF) cu care dorim să inițiem deja studii care să ne ajute să înțelegem mai bine care sunt aspectele utile în identificarea precoce a persoanelor care pot dezvolta boala sau care ar fi cele mai eficiente măsuri de protecție.
Există o colaborare instituțională reală între autoritățile centrale și Societatea Română de Epidemiologie? Dacă da, în ce constă și cum s-ar putea îmbunătăți?
Societatea Română de Epidemiologie este implicată direct în rezolvarea problemelor importante de la acest moment și nu trebuie să uitam că medicii, în general, cât și epidemiologii care sunt în diverse locații și cu diverse îndatoriri sunt cei care luptă, pot spune, «în prima linie». De la nivelul Centrului de Control al Bolilor Transmisibile București, epidemiologii din Direcțiile de Sănătate Publică sau Institutele Regionale de Sănătate Publică, epidemiologii din spitale sau cei care sunt în mediul academic, cu toții reprezentăm Societatea în aceste circumstanțe. Cu toții suntem solicitați, consultați sau direct implicați în aceste momente dificile.
A trebuit să vină peste noi o astfel de nenorocire ca să realizăm cât de importanți sunt specialiștii epidemiologi. De ce în România sunt atât de puțini?
Din păcate constatarea dumneavoastră este foarte adevărată și foarte tristă. Specialitatea de epidemiologie nu este nici foarte ușoară și nici foarte bine percepută de către publicul larg, sau chiar de către colegii medici. Este din păcate foarte solicitată în situațiile de criza și iată că aceasta pandemie ne-a demonstrat cât de puțin suntem pregătiți cu o resursa de specialiști în epidemiologie. Nu pot să spun că și provocările din perioadele din afara marilor evenimente de tip pandemic nu trebuie luate în considerare deoarece, nu numai infecția cu noul coronavirus ucide oameni. Rujeola, infecțiile asociate asistentei medicale, gripa și multe alte astfel de boli infecțioase dar și chiar cele neinfecțioase (bolile cardiovasculare, diabetul, cancerul etc) sunt o provocare iar epidemiologii, puțin cât sunt la nivel național sau local, trebuie să facă față permanent unor dificultăți majore legate de boala în sine dar și de punerea în practică a măsurilor de prevenție.
Sunteți unul dintre cei mai valoroși specialiști în epidemiologie din țară. Sunteți extrem de solicitată, inclusiv de mass-media. Care este programul dvs. zilnic, în această perioadă?
Este un program într-adevăr încărcat, dar nici în alte perioade nu a fost mai relaxant, doar că în acest moment mai presante și consider prioritare sunt alte aspecte, respectiv cele legate de a răspunde la nevoia de informație epidemiologica corectă sau de nevoia de expertiză corespunzătoare pentru soluționarea unor crize inerente actuale.
La UMF Iași s-a creat Grupul de consultare și monitorizare a infecției cu noul coronavirus, al cărui președinte sunteți. De asemenea, la CEMEX s-a amenajat un laborator pentru testare. Cum ar putea ajuta mai mult UMF Iași în această criză, cum s-ar putea implica?
Universitatea noastră s-a implicat permanent în problematicele majore, indiferent dacă acestea au fost în legătură directă cu situațiile de ordin medical, social sau educațional. Era important ca deciziile pe care conducerea universității le-a aplicat să fie bazate și pe o consultare cu specialiștii în domeniu (epidemiologi, microbiologi, infecționisti, igieniști, intensiviști și urgentiști sau cu clinicienii din diversele specialități). Încă din urmă cu câțiva ani s-a accentuat faptul că misiunea universității noastre este cea educațională, de cercetare științifică avansată și de responsabilitate socială. Iată că aceasta ultimă dimensiune a fost relevată și prin implicarea fiecărui membru al comunității noastre academice în aceasta majoră confruntare. Este important tot ceea ce face fiecare dintre noi iar activitățile acestui grup au scopul să integreze și să pună într-o anumită ordine tot ceea ce trebuie realizat, atât în ceea ce privesc studenții, cadrele didactice, personalul nedidactic și mai ales comunitatea din care aparținem cu toții.
Este o întrebare la care până acum nu s-a dat un răspuns clar: De ce persoanele în vârstă sunt grav afectate de coronavirus, iar copiii nu?
Este o constatare care pornește de la observațiile din prima etapă a pandemiei care s-a derulat în focarul din China. Explicațiile sunt deja formulate dar ele necesită a fi actualizate mai ales în contextul extinderii evenimentelor majore din Europa, SUA sau alte continente. Pentru a răspunde la acesta întrebare ar trebui să vă expun un adevărat curs de epidemiologie în relație cu patogenia bolii. Consider că ar fi extrem de interesant de abordat acest subiect complex într-o alta formă de comunicare care să depășească limitele unui interviu.
În cazul coronavirusului, datele arată că femeile au șanse de supraviețuire mai mari decât bărbații. Rata de mortalitate la bărbați este de 2,8 procente, semnificativ mai mare decât cea a femeilor – 1,7 procente. Care este explicația?
Aceeași precizare ca în cazul întrebării anterioare. Sunt multe aspect care trebuie detaliate, începând de la susceptibilitatea genetică diferită legată de gen.
Astăzi (26 martie) se împlinește o lună de când a fost confirmat în România primul caz de SARS-CoV-2. Bilanțul este următorul: aproape 1.000 de cazuri, 17 decese, 14.466 de teste. Autoritățile române au luat cele mai bune măsuri pentru prevenirea răspândirii virusului?
Întotdeauna este loc și de mai bine. Sunt convinsă și consider că măsurile au fost luate corect, etapizat, cu adaptarea fiecărei recomandări sau acțiuni în funcție de evoluția fenomenelor. Ceea ce a fost mai puțin pozitiv a fost faptul că România, și toate țările lumii în general, s-au dovedit mai puțin pregătite din toate punctele de vedere pentru a face față la acestă provocare. Acest fapt este de netolerat deoarece atenționările anterioare, mai ales din partea OMS, cu privire la posibila amenințare de pandemie, nu au fost luate în considerare, nici la nivelul autorităților statelor și nici la nivel individual, chiar la nivelul fiecărui cetățean.
Pandemia de coronavirus a pus cumva în umbră cazurile de gripă. Dar oamenii continuă să se îmbolnăvească și să aibă și alte afecțiuni grave decât coronavirus. Unde se vor trata dacă toată atenția sistemului sanitar s-a canalizat pe coronavirus?
Într-adevar suntem implicați cu toții pentru a rezolva situațiile dificile legate de această pandemie, dar sistemele de sănătate nu au lăsat necontrolate și alte probleme care pot să constituie o amenințare. În momentul de față, de exemplu, când se reorganizează capacitatea de spitalizare a cazurilor, se ține cont și de faptul că mulți dintre indivizii de diverse vârste pot prezenta alte urgente sau nevoi medicale. Nu s-a relaxat cu nimic sistemul de supraveghere și control a gripei, chiar daca ne aflăm la finele sezonului epidemic de infecție cu virusul gripal. Vor fi dificultăți importante pentru a se asigura la nivel optimal toate necesitățile care rezultă din multitudinea problemelor de sănătate cum ar fi: aprovizionarea cu medicamente, asigurarea asistenței medicale permanente și pentru alte cauze, altele decât cele legate de infecția cu noul coronavirus. Avem speranță că acestea vor fi rațional și mai ales eficient rezolvate.
Personalul din sistemul sanitar este nemulțumit de managementul crizei. Se simt expuși, cumva sacrificați. Unii acuză că nu au echipament de protecție adecvat, că nu sunt niște proceduri care să-i protejeze (cel mai mediatizat caz a fost cel de la Spitalul Județean din Suceava). De fapt, deja Suceava este deja numită „Lombardia României”. De asemenea, DSP-urile din toată țara sunt acuzate de ineficiență. Cum comentați?
Sunt evident dificultăți care trebuie depășite cu profesionalism și multă fermitate. Lipsa în aprovizionarea cu materialele de protecție este greu de depășit pentru că, inclusiv capacitatea producătorilor din întreaga lume este limitată. Doresc însă să subliniez că o identificare corectă a problemelor și o rezolvare urgentă dar cu calm a situațiilor acestora speciale este calea pe care trebuie să o urmăm. Fiecare dintre noi are datoria să semnaleze deficientele dar « la pachet », mai ales din partea celor competenți și responsabili, trebuie să vina și soluțiile. De exemplu cei care acuza DSP-urile de ineficiență au încercat să-și explice unde este veriga slabă și să contribuie la amelioararea situației ? La acesta întrebare ar fi multe, foarte multe comentarii, dar situațiile trebuie analizate individual și explicate tot individual. La momentul de față avem nevoie de « distanțare socială», dar nu și de distanțare de a ne asuma fiecare responsabilitățile pe care putem să ni le îndeplinim.
Vremea se încălzește, cu temperaturi maxime de 16 grade C. Creșterea temperaturii va stopa răspândirea coronavirusului?
Probail ca da, dar dovezile încă nu sunt concludente. Oricum temperaturile care în mod obișnuit reduc circulația unor agenti patogeni asemănători cu noul coronavirus (de exemplu SARS-Cov) pentru a fi un factor de limitare a răspândirii ar trebui sa fie de peste 30 de grade C.
Toată lumea vorbește de vaccinul salvator sau de un tratament optim. Cercetători din diverse laboratoare ale lumii lucrează la asta, inclusiv în România – OncoGen (chiar prof. univ. dr. Virgil Păunescu, care conduce centrul privat de cercetări OncoGen, susține că a reușit să creeze vaccinul împotriva SARS-CoV-2). Este posibil ca într-o perioadă scurtă de timp populația să poată beneficia de aceste descoperiri?
Prepararea și mai ales punerea pe piață a unui vaccin de care ar putea beneficia toată populația lumii implică mai multe aspecte. Pe lângă cercetarea fundamentală, extrem de utilă pentru identificarea «formulei» unui vaccin, sunt necesare studiile clinice care să ateste că preparatul propus este lipsit de nocivitate, este sigur și nu în ultimul rând eficient. Toate acestea nu se pot face într-un timp record pentru că este nevoie de siguranță în lansarea și administrarea unui vaccin, ceea ce face ca timpul să fie un factor important. A fost estimat că un vaccin salvator va fi utilizat după aproximativ 12 luni de la momentul anunțării obținerii produsului. În mod obișnuit, în afara unor momente de criză, pentru utilizarea unui preparat vaccinal nou sunt necesari mai mulți ani de cercetări (5-10 ani). Se fac eforturi și sperăm ca ele să nu fie zădărnicite nici de imprevizibilitatea virusului și nici de inconstanța sau neîncrederea populației în utilizarea unui potențial vaccin care să îndeplinească toate calitățile de care am amintit (sigur, imunogen, cu durata mare de protecție, ușor de administrat, generator de reacții postvaccinale minime, ieftin și produs în cantități suficiente). Cu toate aspectele dureroase legate de aceasta pandemie, consider că ar putea fi o speranță și o bucurie ca vaccinul împotriva noului coronavirus să fie rezultatul cercetătorilor români.
