Conferințele „Grigore T. Popa”: „Eminescu și noi”

Seria Conferințelor „Grigore T. Popa” continuă în această lună cu Alex Ștefănescu, cunoscut critic și istoric literar, care va susține prelegerea „Eminescu și noi”. Conferința are loc miercuri, 7 noiembrie, la ora 14.00, în Aula „George Emil Palade” a Universității de Medicină și Farmacie „Grigore T. Popa” Iași.

„Suntem onorați că domnul Alex Șefănescu, o personalitate a lumii culturale contemporane românești, a acceptat invitația noastră de a ține o prelegere în cadrul conferințelor culturale ale UMF Iași. Îi așteptăm la acest eveniment nu doar pe membrii comunității noastre academice, ci pe toți ieșenii care își doresc să asculte un altfel de discurs despre Eminescu”, a transmis prof. univ. dr. Viorel Scripcariu, rectorul Universității de Medicină și Farmacie „Grigore T. Popa” Iași.

Alex Ștefănescu va vorbi despre Mihai Eminescu cu emoție, fără clișee, „fără sintagme precum «marele poet», «poetul nepereche» sau «Luceafărul poeziei româneşti», expresii specifice limbajului de lemn al omagierii lui Eminescu”, pornind de la volumul publicat de domnia sa anul trecut, la Editura All, „Eminescu, poem cu poem. La o nouă lectură”. „Am lucrat la această carte patru ani. Patru ani am locuit în viața lui Eminescu. Nu în biografia lui, ci în viața lui, care era poezia“, scrie autorul, la începutul volumului.

„Iniţiativa mea critică s-ar putea numi «întoarcerea la text». Să citim încă o dată, cu atenţie, poeziile lui Eminescu şi să încercăm să înţelegem ce anume ne emoţionează şi prin ce mijloace. Am avut surprize revizitând (cum se spune azi) poemele eminesciene. Am constatat cât de mult se înşală (sau cu câtă dezinvoltură falsifică realitatea) cei care susţin că succesul lui Eminescu ca poet se datorează exclusiv muzicalităţii versurilor lui. Am mai descoperit că părţi considerabile din poemele eminesciene sau chiar poeme întregi n-au fost examinate şi comentate niciodată de criticii şi istoricii literari” – Alex Ștefănescu

„Fac critică literară (deşi scriu mai bine decât autorii asupra cărora mă pronunţ)”

Alex Ștefănescu s-a născut la 6 noiembrie 1947, în Lugoj.  A absolvit Facultatea de Limba şi Literatura Română a Universităţii din Bucureşti în 1970. Este membru al Uniunii Scriitorilor din România din 1977. În perioada comunistă, a lucrat în redacţiile publicaţiilor „Tomis“, „SLAST“, „România liberă“ şi „Magazin“. În 1990 scrie la „România literară“, iar din 1995 devine redactor-şef al revistei. La sfârşitul anului 1994 a înfiinţat o editură particulară,„Maşina de scris“, condusă de soţia sa, Domniţa Ştefănescu. În 2005, publică celebra Istoria literaturii române contemporane” (1941-2000), pentru care este recompensat cu premiul Uniunii Scriitorilor, volum prin care autorul a încercat să dea un răspuns la întrebarea: „Ce s-a întâmplat cu literatura română în timpul regimului comunist?”.

Într-un autoportret scris cu mult umor pe blogul domniei sale, Alex Ștefănescu se descrie astfel: „Sunt bucovinean (deşi m-am născut la Lugoj,  unde părinţii mei s-au aflat temporar). Sunt sentimental şi delicat (deşi am 1,87 m înălţime şi cu mult peste 100 de kilograme). Sunt necomunist, din naştere şi irevocabil (deşi am fost membru al PCR). Fac critică literară (deşi scriu mai bine decât autorii asupra cărora mă pronunţ). Am mulţi prieteni (deşi iubesc singurătatea). Am mulţi duşmani (deşi sunt o fire generoasă şi îngăduitoare). Muncesc cu seriozitate şi mă ţin întotdeauna de cuvânt (deşi trăiesc în România). Sunt mai cunoscut decât fraţii mei, Sanda şi Florin (deşi ei au mai multe calităţi decât mine).O iubesc exclusiv pe soţia mea, Domniţa (deşi îmi plac toate femeile)”.

Cărţi: Preludiu, Ed. Cartea Românească, 1977 (critică literară); Jurnal de critic, Ed. Cartea Românească, 1980; Tudor Arghezi interpretat de…, Ed. Eminescu, 1981 (antologie); Între da şi nu, Ed. Cartea Românească, 1982 (critică literară); Dialog în bibliotecă, Ed. Eminescu, 1984 (teorie literară); Introducere în opera lui Nichita Stănescu, Ed. Minerva, 1986; Prim-plan (35 de profiluri de scriitori români contemporani), Ed. Eminescu, 1987; Gheaţa din calorifere şi gheaţa din whisky (jurnal politic, 1990-1995), Institutul European Iaşi, 1996 (Premiul Uniunii Scriitorilor); Întâmplări, Institutul European Iaşi, 2000 (proză); Ceva care seamănă cu literatura, Chişinău, Ed. Ştiinţa, 2003 (critică literară; Premiul Asociaţiei Scriitorilor din Bucureşti); Jurnal secret. Melania şi ceilalţi, comedie romantică în şapte părţi, Bucureşti, Ed. Publicaţiilor pentru străinătate, 2004; Jurnal secret, ilustraţii de Ion Barbu, Bucureşti, Ed. Corint, 2005; Istoria literaturii române contemporane (1941-2000), concepţia grafică: Mihaela Şchiopu, fotografii de Ion Cucu, Bucureşti, Ed. Maşina de scris, 2005 (Premiul Uniunii Scriitorilor); Jurnal secret. Noi dezvăluiri, ilustraţii de Florin Ştefănescu (Linu), Bucureşti, Ed. Corint, 2007; Cum te poţi rata ca scriitor. Câteva metode sigure şi 250 de cărţi proaste, Bucureşti, Ed. Humanitas, 2009; Jurnal secret. Dezvăluiri complete. 2003–2009 (ediţie de autor, ne varietur). Desene de Florin Ştefănescu. Bucureşti, Ed. Corint, 2009 (ediţia a II-a – 2010); Bărbat adormit în fotoliu. Întâmplări. Viniete de Florin Ştefănescu. Bucureşti, Ed. Curtea Veche, 2010 (ediţia a II-a – 2011); Cum se fabrică o emoţie, Bucureşti, Ed. Ideea Europeană, 2010 (teorie literară); Cum e să fii femeie?, dialog cu Lia Faur, București, Ed. Mașina de scris, 2012; Ioana Revnic, Convorbiri cu Alex. Ștefănescu, București, Ed. All. 2013;Texte care n-au folosit la nimic, București, Ed. All, 2014; Un scriitor, doi scriitori (cu desene de Bogdan Petry), București, Ed. All, 2014; Mesaj către tineri. Redescoperiți literatura!, București, Ed. Curtea Veche, 2014; Eminescu, poem cu poem. La o nouă lectură, București, Ed. All. 2017.