„Memoria trebuie să fie nu numai un drum spre trecut, ci şi unul spre viitor”, spunea Ana Blandiana. Pe acest drum, al memoriei, au fost invitați să călătorească joi, 7 decembrie, în Aula „George Emil Palade”, toți participanții la ceremonia de deschidere a Zilelor Universității de Medicină și Farmacie ”Grigore T. Popa” Iași – decembrie 2017.

Studenți, cadre didactice și membri ai conducerii UMF Iași, reprezentanții celorlalte universități ieșene (prof.univ.dr. Cătălin Tănase, prorectorul Universității „Alexandru Ioan Cuza”, prof.univ.dr. Gheorghe Săvuță, decan al Facultății de Medicină Veterinară USAMV, lect. univ. dr. Oana Sandu, prorector al Universității de Arte „George Enescu”), domnul primar Mihai Chirica, prof.univ.dr. Bogdan Maleon – directorul BCU Iași și reprezentanți ai Institutului Cultural Francez (domnul director Vincent Lorenzini, Olivier Dumas – coordonator evenimente și Raluca Vîrlan-Bondor – responsabil de proiecte culturale și comunicare) au sărbătorit împreună împlinirea a 138 de ani de învățământ medical superior la Iași, aniversare care anul acesta a stat sub semnul Centenarului Marii Uniri.

„Orice prilej de a ne onora trecutul și de a ne aduce aminte despre niște oameni și despre faptele lor ne dă puterea să mergem mai departe”

Evenimentul a debutat cu citirea unui fragment din ultimul discurs al Regelui Mihai – citit de dr. Richard Constantinescu, prezentatorul evenimentului, urmat de un minut de reculegere în memoria Majestății Sale. Acest moment emoționant a fost succedat de către discursul rectorului Universității, prof.univ.dr. Viorel Scripcariu, care și-a adus aminte, cu nostalgie, de centenarul Institutului de Medicină și Farmacie din 1979, când era student în anul al III-lea. „Trecutul este ca o perdea de ceață evanescentă, lipsită de consistența prezentului sau de promisiunile viitorului. Au trecut 38 de ani, și iată că mă aflu tot în această Aulă, de asemenea la o manifestare importantă. Tot ce pot să vă împărtășesc în acest moment este că, pe măsură ce înaintezi în vârstă, trecutul devine din ce în ce mai clar și mai important, ca o fotografie alb negru care se transformă, treptat, într-una color. Dacă aș privi această fotografie, aș recunoaște în ea pe toți cei care au scris istoria medicinei și a învățământului medical ieșean –  de la Ernest Juvara, Leon Scully, Grigore T. Popa, Constantin Parhon,  Nicolae Hortolomei, Vladimir Buțureanu, Gheorghe Chipail, Jules Nițulescu, Eugen Mironescu, Leon Baliff, Ion Enescu și mulți, mulți alții, până la profesorii pe care mi-i amintesc cu mare drag și care au fost modelele generației mele. Pentru că fără acești oameni –  medici cu har, care s-au dedicat întru totul profesiei și bolnavului și care aveau la ei în permanență ceea ce astăzi lipseste multora – o busolă morală, nu am sărbători astăzi 138 de ani de învățământ medical superior de excelență la Iași”.

Rectorul a amintit apoi despre rolul medicilor în Marele Război, despre jertfa acestora și despre evenimentele prin care universitatea a dorit să le cinstească memoria: editarea a două volume semnate de medicul scriitor Mihai Ștefănescu-Galați; relansarea „Însemnărilor ieșene” – primul număr fiind dedicat Centenarului și expoziția foto-documentară despre medicul Jean Clunet, din Misiunea Franceză, care a murit de tifos exantematic la Iași, în 1917.

”Până la urmă, fie că sărbătorim Centenarul Marii Uniri sau 138 de ani de învățământ medical superior la Iași, orice prilej de a ne onora trecutul și de a ne aduce aminte despre niște oameni și despre faptele lor ne îmbogățește și ne dă puterea să mergem mai departe. Pentru că, așa cum spunea Nicolae Iorga în celebrul său discurs mobilizator din decembrie 1916, ”În trecutul nostru mulți oameni au suferit. Dacă suntem ceva, nu suntem prin biruința strămoșilor noștri, ci suntem ceva numai prin suferința lor. Toate puterile noastre nu sunt altceva decât jertfa lor, strânsă laolaltă și prefăcută în energie”, a conchis rectorul UMF Iași.

Primarul Iașului, Mihai Chirica, a felicitat întreaga comunitate academică medicală din Iași pentru sărbătorirea celor 138 de ani și a mulțumit UMF Iași pentru implicarea în Programul Centenar al Primăriei Municipiului Iași. „Am creionat acest program ca o motivație în plus pentru ultima generație, am renunțat la elemente de festivism. O să fie un Program Centenar cu mai puține lucruri care se pierd și care durează doar 24 de ore, și cu lucruri care contează și care pot rămâne în memoria generațiilor viitoare ca puncte de reper. Lucrări scrise și editate în același timp, atât din punct de vedere beletristic, cât și istoric, tipărituri, filme și alte lucruri care pot fi arhivate și lăsate în memoria generațiilor următoare ca un moment de glorie pentru istoria acestei țări. După o sută, nu mai contează ce  mai punem. Probabil că, după anul 2018, vom rămâne România 100 +, cu gândul desigur, spre celelalte provincii românești care în momentul de față nu fac parte din trupul țării”, a precizat primarul Iașului.

„Iașul a găzduit toate instituțiile fundamentale ale statului român, le-a făcut să trăiască, le-a dat substanță”

Prof. univ. dr. Cătălin Turliuc, cercetător principal la Institutul de Istorie „A.D. Xenopol” din Iași, a ținut o prelegere extrem de interesantă despre Marele Război – „primul război total din istoria umanității, primul război care și-a pierdut ceva din dimensiunea cavalerească, aceea în care dușmanii se înfruntau pe câmpul de luptă, își vedeau albul ochilor unii altora”. Prof.univ.dr. Cătălin Turliuc a amintit și despre saltul uriaș pentru medicină care a avut loc în Primul Război Modnial – progres subliniat în permanență de iatroistoriografi. „Și acesta este adevărul, dacă ne gândim că de- abia în 1901 s-a făcut prima transfuzie și că transfuziile, în timpul Primului Război Mondial,  se realizau în mod direct de la donator către primitor, că atunci, dincolo de antisepticele care erau folosite, datorită unei metode care vine de peste Ocean – Carrel-Dakin, s-a ajuns la șansa pe care cei care sufereau de cangrenă gazoasă o aveau de a supraviețui, că atunci Marie Curie Skłodowska, într-un efort colosal, a convins francezii să ducă aparatele cu rază X în spatele frontului, astfel încât cei care erau răniți să aibă o șansă în plus. Că atunci, fără să existe antibiotice, fără să existe penicilina, descoperită în 1928, rata mortalității a fost atât de mare încât mai târziu, în 1919, cînd avea să înceapă Conferința Păcii, întreaga lumea avea să se uite la cea mai mare conferință de pace ca la un parlament al lumii. Atunci s-a născut pentru prima dată ideea că omul și războiul pot duce la extincția speciei”.

Istoricul a prezentat și rolul Iașului în acea perioadă, când devenise capitală de război: „Iașul, în 1916, se trezește într-o ipostază inedită – în care trebuia să fie gazdă bună, într-o ipostază care i-a adus foarte multe lucruri, în marea lor majoritate sacrificii și efort. Din cele 58 de spitale care au funcționat în cursul războiului pentru întregirea neamului, vreo 30 erau aici, împrejurul Iașului. Toate colegiile naționale de astăzi au funcționat ca spitale. (…) Iașul a găzduit toate instituțiile fundamentale ale statului român, le-a făcut să trăiască, le-a dat substanță, și care, mai mult decât atât, au marcat definitiv istoria noastră ulterioară. Pentru că aici, la Iași, au fost votate modificări ale Constituției. Aici, la Iași, România, care-și propusese încă înainte de război modernizare și democratizare, a ajuns să le înfăptuiască”.

Două volume de război, resuscitarea memoriei unui mare medic – Mihai Ștefănescu-Galați

După conferință, a avut loc lansarea a două volume semnate de Mihai Ștefănescu-Galați (1874-1945), un mare nume al medicinei românești căzut, pe nedrept, în uitare. Este vorba de „Amintiri din Marele Război” și „Răniți și ranițe. Chirurgia Marelui Război”, două volume editate și prefațate dr. Richard Constantinescu, autor și iatroistoriograf, de la disciplina de Istorie a Medicinei din cadrul UMF Iași, editor al operei de război a lui Mihai Ștefănescu-Galați. Iatroistoriograful a povestit despre efortul depus în a elucida anii nașterii și ai morții, dar și despre bucuria prilejuită de descoperirea unui medic valoros, a unui om vertical și a unui scriitor apreciat de însuși Garabet Ibrăileanu: „Eram pe grabă să termin studiul introductiv la <Răniți și Ranițe> și nu mă putea opri noaptea din citit o carte de-a lui – un tratat de urologie.  Mă minunam de ce frumos scrie și cum te poate captiva o carte de specialitate scrisă de un om cu har”, a povestit dr. Richard Constantinescu.

Despre importanța publicării acestor volume a vorbit domnul Cătălin Botoșineanu, cercetător la Arhivele Naționale ale României – Filiala Iași, în contextul în care „nu avem foarte multe materiale – despre istoria războiului și despre medici, profesori ai Facultății de Medicină în Marele Război”. „Titlul original al volumului <Răniți și Ranițe. Chirugia Marelui Război> este <Călăuza medicului militar>  , cu traduceri din literatura germană, franceză și americană despre, de exemplu, ce trebuie să facă un chirurg pe front, ce trebuie să facă dacă este un glonț de aluminiu, un glonț de plumb sau ce trebuie să facă dacă explodează o bombă <dum dum>, cu srapnel, care provoacă foarte multe daune. O carte scrisă cu entuziasm, care prefigurează și anticipează marele război. Iar cealaltă carte – <Amintiri din Marele Război>, este o carte a deznădejdii, a amintirilor”.

„Este prima dată când se organizează la Iași o expoziție despre dr. Clunet și despre Misiunea Militară Franceză”

Următorul moment a fost prezentarea expoziției foto-documentare în memoria medicului Jean Clunet, în Muzeul de Istorie a Medicinei. Dr. Clunet, care a murit de tifos exantematic la Iași, în 1917, era membru al Misiunii Militare Franceze în România, condusă de generalul Berthelot. La Iași, medicul Clunet a improvizat un spital de campanie în vila Greierul, din Bucium, a avocatului Vasile Sculy Logothetides, fratele lui Leon Sculy – profesorul care a ținut cursul inaugural al Facultății de medicină din Iași, la 1 decembrie 1879.  Clădirea, care odinioară era o bijuterie arhitecturală, și care astăzi găzduiește „Secția Clinica IV de pneumoftiziologie dr. Clunet”, a fost lăsată într-o sumbră paragină, potrivit unui  scurt film documentar prezentat de dr. Richard Constantinescu înainte de vernisajul expoziției.

„Ca să vă spun adevărul, în Franța puțini cunosc această poveste, a Misiunii Militare Sanitare în România, ceea este regretabil, pentru că e important să perpetuăm memoria acestei Misiuni la Iași, de a-i aduce omagiu. Am văzut fotografii emoționante ale medicilor francezi prezenți la Iași în perioada 1917-1918 în această expoziție. E tragic că majoritatea persoanelor au murit de tifos, și nu în timpul luptelor”, a declarat Vincent Lorenzini, directorul Institului Cultural Francez Iași. „Vă felicit pentru inițiativa formidabilă, cred că este prima dată când se organizează la Iași o expoziție despre dr. Clunet și despre Misiunea Militară Franceză”, a subliniat și domnul Olivier Dumas – coordonator evenimente în cadrul Institului Cultural Francez Iași.

Tot la Muzeul de Istorie a Medicinei au fost expuse zece lucrări despre Marele Război ale unei artiste tinere, dar extrem de talentate – Alexandra-Cecilia Ruja.  Studentă a Universității de Arte „George Enescu”, Alexandra-Cecilia Ruja a acceptat provocarea UMF Iași de a realiza expoziția ”Culorile Marelui Război”, inspirată din cele două volume semnate de Mihai-Ștefănescu Galați.

Prima parte a Zilelor UMF s-a încheiat seara, în Aula Bibliotecii Universitare Iași, cu un eveniment care a devenit deja o impresionantă tradiție, – „Balul iernii”, spectacol caritabil organizat de studenții UMF – în folosul Casei de copii de la Bogdănești.