Anul acesta s-au împlinit 30 de ani de când a fost înființat Erasmus, cel mai popular program de schimb de studenți din lume. În România, Erasmus a apărut în urmă cu 20 de ani, iar la Universitatea de Medicină și Farmacie “Grigore T. Popa”, acum 17 ani.  De atunci, un număr de 535 de studenți UMF-iști au obținut “pașaport” Erasmus pentru universitățile de medicină de elită din Europa.

De ziua Erasmus +, pe 9 martie, Prorectoratul Relații Internaționale al UMF Iași a organizat, în Aula George Emil Palade, o sesiune de informare privind mobilitățile studențești. La întâlnire au participat prorectorul pentru Relații Internaționale al UMF Iași, prof.univ.dr. Monica Hăncianu, coordonatorul programului Erasmus din UMF, conf.univ.dr. Cătălin Pricop, prodecanul Facultătii de Medicină, șef lucr. dr. Cristian Stătescu, Mihaela Sirotta, secretar Relații Internaționale și Programe Comunitare , studenții care au fost în mobilități Erasmus în acest an și studenții care sunt interesați să participe în anul universitar 2017-2018.

Scopul nostru este de a familiariza aspiranții Erasmus cu realizarile profesionale ale celor care au fost plecați cu acest program”, a punctat prof. univ. dr Cătălin Pricop, coordonatorul Erasmus la UMF Iași.

Prof. univ. dr. Monica Hăncianu

Prof. univ, dr Monica Hăncianu, prorector al universității, i-a încurajat pe cei prezenți în sală să se înscrie la acest program care, “pentru anii 2016-2020, a primit numele de Erasmus+ și se referă la activitățile finanțate de UE pentru tineri, pentru formare profesională, artistică, culturală și formare fizică”. “Experiența internațională nu o să însemne doar experiența într-o altă universitate, ci și experiența unei alte culturi, unui alt popor, alături de alți colegi, într-o lume relativ diferită de cea din care ați plecat”, s-a  adresat prorectorul UMF Iași studenților prezenți în Aula “George Emil Palade”.

Șef lucr. dr. Cristian Stătescu, prodecan al Facultății de Medicină, a dat câteva informații succinte despre modalitatea de a echivalare a notelor, la întoarcerea în țară, subliniind unul dintre avantaje:  “Aici primiți suplimentar un punct în plus, față de cât reușiți să obțineți acolo. De exemplu, dacă acolo veți obține  8.50 la o disciplină, aici primiți 9.50, iar în final nota se se rotunjește și veți avea zece”.

Înainte de a da cuvântul unora dintre bursierii Erasmus de anul trecut, prof.univ. dr. Constantin Pricop a ținut să precizeze că, pentru a ușura viața celor care ajung într-un centru universitar sau altul și se confruntă cu anumite probleme specifice locului, s-au creat “așa numitele familii din universități – cu cei care au fost acolo și care vor putea să-i ajute, cu informații și sfaturi, pe cei care vin în urma lor”.  “De exemplu, cineva care dorește să fac o mobiliatte la Universitatea din Amiens, va primi adresele de e-mail ale celor care au fost deja acolo”.


Studentul roman Erasmus al anului

La întâlnirea de pe 9 martie, mai mulți bursieri au împărtășit celor interesați câteva informații legate de tot ceea ce a însemnat experiența Erasmus, fie că a avut loc la Freiburg- Germania, în Gdansk – Polonia, la Torino – Italia sau în Spania, la Valladolid.

Cu toții au ajuns la concluzia că Erasmus este cu mult mai mult decât o provocare academică, este o adevărat aventură, o poartă deschisă spre altă lume.

După o astfel de experiență, la Universitatea „Joseph Fourier”din Grenoble, în anul academic 2015-2016, Ana Maria Dogaru, medicinistă în anul VI, a  primit  trofeul Studentul român Erasmus al anului, oferit la cea de-a VIII-a ediție a Galei Ligii Studenților din Străinătate.

Din punctul de vedere al pregătirii profesionale, Ana Maria a fost impresionată de o implicare mai activă a studenților, în timpul stagiilor în spital: “Fac foaia de observație al pacientului la internare, îl urmăresc în fiecare zi, fac anumite manevre pe pacient, dacă este nevoie – puncții arteriale, puncții lombare, diverse analize etc”.  Medicinista a recunsocut că faptul că a stat singură în Grenoble – orașul pitoresc situat între munți, a schimbat-o în bine: “Sunt mult mai independentă, știu să-mi gestionez fondurile mai bine, gătesc mai bine și mi-am făcut foarte mulți prieteni din țări diferite”.

De la Iași la Gdansk – o călătorie de 36 de ore

Lui Vadim Lesan, student în VI, la Medicină Generală, Erasmusul i-a deschis o lume: a studiat într-un oraș istoric, situat la malul Mării Baltice. Este vorba de Gdansk, din Polonia, oraș cunoscut mai ales pentru că aici a izbucnit cel de-Al II-lea Război Mondial. A ajuns greu acolo, pentru că nu există cursă directă, și, pentru că avea multe bagaje, a fost nevoit să opteze pentru o călătorie extenuanta cu autocarul: “Am făcut 36 de ore până la Gdansk”.

Polonia este țara ideală, dacă nu vreți să cheltuiți foarte mulți bani – bursa Erasmus, de 450 de euro, îți ajunge atât pentru chirie, cât și pentru viață socială, transport și așa mai departe”. Vadim a remarcat trei lucruri “mai scumpe decât în România”: cazarea, taxi-ul și cafeaua.

De la Gdansk, medicinistul a călătorit în șapte țări, datorită prețurilor biletelor de avion extraordinar de avantajoase . “Te poți deplasa la Stockholm sau la Oslo cu 5 euro, iar ca să ajungi la Milano te costă 20 de euro. Aveam un prieten din Italia care a zburat acasă, într-o singură lună, de patru sau cinci ori”, a povestit Vadim.

La universitatea poloneză, studentul din Iași a apreciat sistemul modular, dar și faptul că într-o serie intrau doar 20 de studenți, repartizați la cinci profesori. “Dimineața aveai cursuri, de la 7.30 până la 11.00, cu foarte multe pauze. După 40 de minute, luai pauză. Cereau studenții. După cursuri, urmau stagiile practice. De exemplu, stagiul la Ginecologie a durat patru săptămâni, zi de zi, iar la Psihiatrie, o săptămână”.

Nu l-a încurcat bariera lingvistică, “bunăoară la Psihiatrie, din  cei cinci pacienți cu care am vorbit, toți vorbeau engleză. Cu alți pacienți, de exemplu de la Reumatologie, ne-a ajutat doamna doctor”.

“La 23 de ani, mâncarea cade pe locul doi”

Vlad Cozma student în anul V, a ales una dintre destinațiile “evitate, de obicei, la bursele Erasmus”. Este vorba de Universitatea din Debrecen, din Ungaria. Medicinistul a povestit că nu a regretat nicio secundă alegerea, că a apreciat atât sistemul educațional, cât și orașul și locuitorii săi. “Anul universitar începe pentru studenți în a doua săptămâna din septembrie. Au zece săptămâni de cursuri și stagii. Completarea până la 14 săptămâni se face cu stagii de practică la diverse discipline din semestrul respectiv. Eu am făcut stagii la Pediatrie și la Neurologie. Au șase săptămâni de examinare și o platformă care funcționează perfect.  Iar ca să pici un examen trebuie să nu te prezinți sau să pici de trei ori, în cadrul aceleiași sesiuni”, a explicat Vlad celor care aspiră la statutul de bursier Erasmus.

Dintre minusurile locului, Vlad a recunoscut că mâncarea e mai scumpă decât în România, “dar distracțiile sunt ieftine – și la 23 de ani, mâncarea cade pe locul doi”.

Transportul este destul de scump în Ungaria – 6 lei călătoria, un abonament de student – de 500 de lei pe lună, fiind mai avantajos. Spre deosebire de Germania, unde studenții au gratuitate la transportul public. Despre experiența germană, la Universitatea “Albert Ludwigs” din Freiburg, a povestit Tudor Cucoș, din anul IV, un băiat hotărât, care a reușit să se decurce financiar doar cu bursa Erasmus și cu un job “studențesc”: ziua mergea la cursuri și la stagii, iar seara muncea două ore la Departamentul de Oftalmolgie. Apoi, în lunga vacanță de primăvară, a profitat și a lucrat timp de patru săptămâni la Ortopedie.  Tudor le-a povestit studenților despre sistemul modular, “de exemplu cel mai lung stagiu este Chirurgia, care durează șase săptămâni și e combinat cu Ortopedia”.

La finalul discursului sau, medicinistul a concluzionat că Erasmus este în primul rând “o experiență care vă învață multe depre voi ca oameni”.

Erasmus in cifre

In cifre, acest program a schimbat viețile a 9 milioane de oameni: 4 400 000 de studenți, 1 400 000 de tineri, 1 300 000 de elevi aflați în formare profesională inițială, 1 800 000 profesori, formatori și lucrători de tineret, 100 000 de voluntari europeni, 100 000 studenți și staff Erasmus Mundus.

În România programul a schimbat viețile a aproximativ 239 000 de persoane: 80 400 de studenți, 53 700 tineri participanți la schimburi de tineri, 31 700 elevi aflați în fomrare profesională inițială, 68 100 profesori, formatori și lucrători de tineret, 3 500 de voluntari europeni și 1 200 studenți și profesori Erasmus Mundus.

Din 2000 până în prezent, la Universitatea de Medicină și Farmacie “Grigore T. Popa” au fost 535 de studenți care au beneficiat de bursele Erasmus.

Cu un buget total de 14,7 miliarde de euro pe o perioadă de șapte ani (2014 – 2020), Erasmus+ își propune să contribuie la dezvoltarea competențelor și angajabilității (capacității de inserție profesională) prin oferirea unor  oportunități de educație, formare și activități de tineret sau sport. Acest buget este cu 40% mai mare decât nivelul precedent al cheltuielilor din perioada 2007-2013 și reflectă importanța pe care UE o acordă acestor domenii și angajamentul de a investi în ele.

Ce înseamnă să fii student Erasmus la UMF Iași?

  • să fii inmatriculat la UMF Iasi indifferent de nivelul de studiu (licenţă,master, doctorat) şi indiferent de statut („bugetat” sau „cu taxă”);
  • să fii integralist după ultima sesiune de examene;
  • să detii un certificat de competenţă lingvistică in limba în care se predau cursurile la universitatea parteneră pentru care candidează;
  • să studiezi cel puţin un semestru la o universitate participantă la programul Erasmus+, cu care UMF Iasi are încheiat un acord bilateral, sau efectuezi un stagiu practic de 2 luni sau mai mult într-o universitate sau o instituție care desfășoară activități practice;
  • să primești o bursă al cărei cuantum este în funcție de durata mobilității. Aceasta este o bursă de cofinanțare;
  • să nu plătești taxe de înmatriculare, şcolarizare și evaluare la universitatea la care efectuezi mobilitatea;
  • ți se recunosc integral studiile sau stagiile efectuate în străinătate care sunt cuprinse în Learning Agreement sau Traineeship Agreement, conform regulamentului de recunoaștere a studiilor.
  • la întoarcere, depui un raport de activitate, însoțit de certificatul de prezență, și, după caz, de foaia matricolă (Transcript of records), cu notele și numărul de credite obținute.

Selectia 2017

Dosarul de candidatură se depune până la 20.03.2017, iar pe 29 și 30 martie sunt selectate dosarele.

Dosarul de candidatură trebuie să cuprindă:

(a) Scrisoarea de motivare (intenţie)

(b) Curriculum Vitae

(c) Adeverinţă cu media anilor anteriori (de la secretariat)

(d) Recomandare din partea unui cadru didactic care colaborează direct cu studentul solicitant, pe o temă de cercetare, lucrare de diplomă sau de doctorat

(e) Cerere către Decanul Facultăţii care va conţine şi opţiunile de mobilitate ale candidatului, în ordinea preferinţelor

(f) Atestat oficial pentru nivelul de cunoştinţe, preferabil minim B1 (scris, citit, conversatie), în limba de studiu a universităţii partenere ( ex: franceza: DALF, engleza: TOEFL, CAMBRIDGE, spaniola: DELE, atestat eliberat de catedrele de limbi străine din cadrul Facultăţii de Litere de la Universitatea „Al. I. Cuza” Iaşi sau atestat eliberat de un Centru Cultural al ţării destinatie, ca urmare a testarii competenţei candidatului).

Mai multe informatii despre Programul Erasmus găsiţi pe site-ul universitatii.