Universitatea de Medicină și Farmacie „Grigore T. Popa” din Iași vă invită la conferința „Medicii români și problematica incinerării. O perspectivă istorică”, susținută de Marius Rotar, cercetător la Universitatea „1 Decembrie 1918” din Alba Iulia. Evenimentul va avea loc miercuri, 27 martie, de la ora 16.00, în Aula „George Emil Palade”.

„Legăturile medicinii cu problematica incinerării sunt mult mai strânse decât ar părea la prima vedere. Astfel, cel puțin în prima sa fază, adică cea a reactivării incinerării ca practică de dispunere asupra cadavrelor în secolul al XIX-lea, numeroase personalități din lumea medicală au susținut ideea arderii morților, pe baza considerentelor igienice. Prezentarea de față caută să stabilească în ce măsură medicii români au aderat sau nu la acest model, în decursul timpului. Sunt luate în discuție diverse cazuri cum ar fi cele ale lui Constantin Istrati și mai ales cel al fraților Ștefan și Mina Minovici. Legăturile ultimilor cu Societatea Cenușa (cea care a transpus în realitate ideea cremațiunii în România) a dus la stigmatizarea acestora de către Biserica Ortodoxă Română. De asemenea, prezentarea va cuprinde și câteva referiri la conexiunile municipiului Iași, de-a lungul timpului, cu problematica incinerării”, a subliniat Marius Rotar.

Marius Rotar este cercetător în cadrul Facultății de Istorie și Filologie a Universității „1 Decembrie 1918” din Alba Iulia. Este autorul primei lucrări (teza de doctorat) din istoriografia românească dedicate muririi și morții: „Moartea in Transilvania în secolul al XIX-lea”, este fondatorul Asociației Amurg – the Romanian Cremation Association, iar din 2009 organizează conferința internațională  „Dying and Death in 18th-21st Century Europe” (Moarte şi murire în secolele XVIII-XXI în Europa), ajunsă la a 11-a ediție.

A mai publicat „Eternitate prin Cenușă. O istorie a crematoriilor și incinerărilor umane în România secolelor XIX-XXI”, Iași, Institutul European, 2011 și „History of Modern Cremation in Romania”, Newcastle upon Tyne, CSP, 2013.

În 2016 a apărut volumul „Conflictul dintre Știință și Religie. Asupra liberei cugetări”, la editura Polirom, o antologie de texte cuprinzând o serie de polemici din jurul conceptului de liberă cugetare, în România primei jumătăți a secolului al XX-lea, iscate de ideile susținute de Constantin Thiron, ediție îngrijită de Marius Rotar. Constantin Thiron (1853-1924) a fost doctor în științe medicale, profesor în cadrul Facultății de Medicină a Universității din Iași, remarcându-se printr-o activitate semnificativă în domeniul medicinii sociale (lupta antialcoolică și cea împotriva tuberculozei), dar și ca susținător al mișcării liberei cugetări (adept al monismului). Din cauza anticlericalismului și a opțiunii sale pentru o secularizare totală a societății românești, a fost aspru criticat de mediile religioase (ortodoxe) ale vremii. A fondat, în 1909, Asociația Națională a Liber Cugetărilor din România și, conform voinței sale, exprimate încă din 1905, a fost înmormântat laic, în 1924 (prima înmormântare laică din Moldova).