Profesorul Yoshinori Ohsumi, de la Tokyo Institute of Technology, a a câștigat premiul Nobel pentru Medicină din acest an pentru ”descoperirea mecanismelor autofage”.
Autofagia (cuvânt care provine din greacă auto – singură, fagein – a mânca) se referă la capacitatea celulelor de a-și distruge propriul conținut, pe care apoi îl transporta în niște vezicule sub formă de saci până într-un compartiment de reciclare, lizozomii, unde se produce distrugerea propriu zisă a materialului celular.
Prin procesele autofage organismul curăță inclusiv toxinele și reciclează componentele celulelor deteriorate. Celulele creează membrane care vânează resturile celulelor moarte, bolnave sau uzate și folosesc moleculele rezultate pentru energie sau pentru regenerarea altor celule.
Perturbările din procesul autofagiei au fost legate de boala Parkinson, diabetul de tip 2, cancer şi alte afecţiuni care apar odată cu îmbătrânirea. Mutaţiile produse în genele autofage pot cauza boli genetice. Cercetări intense au loc în prezent pentru a dezvolta medicamente care să declanşeze procesul autofagiei în diferite boli.
Conceptul de autofagie celulară a început să fie folosit din anii ’60, când oamenii de știință au observat că o celulă își poate distruge propriile elemente constitutive izolându-le în membrane și formând un fel de vezicule ca niște saci ce sunt apoi transportate în „zona de reciclare”, la lizozomi, pentru descompunere și reciclare.
Încă din anii ’90, lui Yoshinori Ohsumi i-a venit ideea să folosească drojdie de panificație pentru a identifica genele care îndeplinesc rolurile principale în procesul de autofagie. A început astfel o serie de experimente cu rezultate remarcabile.
„Celulele din drojdie sunt ușor de studiat și sunt frecvent folosite ca model al celulelor umane. Ele sunt foarte utile pentru identificarea unor gene importante pentru modul de funcționare al celulelor. Dar Ohsumi s-a confruntat cu o provocare majoră: celulele sunt mici și structura lor internă este greu de distins la microscop. Prin urmare, profesorul nu era sigur dacă autofagia există în acest tip de celule. Ohsumi s-a gândit că dacă poate întrerupe procesul de degradare din interiorul vacuolelor cât timp procesul de autofagie este încă activ, atunci autofagozomii se vor acumula în vacuolă și vor deveni vizibili la microscop. Prin urmare, a cultivat în mediul de cultură celule fără enzimă care declanșează degradarea și a stimulat simultan autofagia înfometând celulele. Rezultatele au fost uimitoare! În câteva ore, vacuolele s-au umplut cu mici vezicule care nu fuseseră degradate. Aceste vezicule erau autofagozomi și experimentul lui Ohsumi a demonstrat că autofagia există și în aceste celule simple. Dar și mai important, profesorul descoperise o metodă prin care putea identifică și studia caracterele genelor cheie implicate în acest proces. A fost o descoperire majoră ale cărei rezultate Ohsumi le-a publicat în 1992„, își motivează alegerea membrii Comitetului Nobel.
În acest an, 273 de oameni de știință au fost nominalizați pentru acest premiu, considerat cel mai prestigios din științele medicale. În 2015, premiul a fost acordat pentru descoperirea unor noi tratamente împotrivă malariei și a unor boli parazitare. De-a lungul deceniilor, numele câștigătorilor Nobelului pentru Medicină au devenit cunoscute în toată lumea: Sir Alexander Fleming, Robert Koch, James Watson, Francis Crick, Ivan Pavlov.
Yoshinori Ohsumi s-a născut în 1945, în Fukuoka, Japonia, și este profesor la Institutul de Tehnologie din Tokyo din 2009.
Medalia de aur și premiul, în valoare de 8 milioane de coroane suedeze (circa 850.000 de euro), le va primi la Ceremonia oficială de la Stockolm, pe 10 de cembrie , zi în care se comemorează 120 de ani de la moartea lui Alfred Nobel, fondatorul premiilor.
Premiile Nobel sunt decernate din 1901, cu excepţia celui pentru economie, instituit în 1968 de Banca centrală din Suedia, cu ocazia împlinirii a 300 de ani de la fondarea acestei instituţii.
