Seria Conferințelor „Grigore T. Popa” a continuat în această lună cu prof. univ. dr. Alexandru-Vladimir Ciurea, care a conferențiat vineri, 28 iunie, în Aula „George Emil Palade” a Universității de Medicină și Farmacie „Grigore T. Popa” Iași, în fața unui auditoriu compus din studenți și cadre didactice dar și persoane interesate de subiectul în discuție.

„Este o onoare și o bucurie să-l avem alături de noi pe prof. univ. dr. Alexandru-Vladimir Ciurea, proeminent neurochirurg, un nume atât de cunoscut și iubit de studenți, colegi, dar mai ales de pacienți. Rafinat intelectual, iubitor al artelor, prof. Ciurea ne propune astăzi, în cadrul Conferințelor culturale „Grigore T. Popa”, o prelegere în care va aborda două teme inedite: „Mit sau realitate: Și-a pictat Van Gogh boala în tabloul „Noapte înstelată”?” și „Noi idei privind anatomia ascunsă a picturilor lui Michelangelo din Capela Sixtină”.” a spus domnul prof.univ.dr. Viorel Scripcariu în deschiderea conferinței.

Finul intelectual și iubitor al artelor Alexandru Vladimir Ciurea și-a început conferința cu o trecere în revistă a  Renașterii, perioadă cu cel mai puternic impact asupra omenirii. Și l-a prezentat și pe Michelangelo, unul dintre reprezentanții de seamă ai Renașterii, artistul genial, care a fost preocupat de sculptură, arhitectură, inginerie și, nu în ultimul rând, de anatomie. Între anii 1508 și 1512 Michelangelo și-a etalat măiestria pictând, la ordinul papal al lui Iulius al II-lea, tavanul Capelei Sixtine din Roma.  Frescele, care acoperă o suprafață de aproximativ 1000 metri pătrați, au fost incluse în patrimoniul mondial al artelor. Neurochirurgul Alexandru Vlad Ciurea a văzut însă dincolo de frumusețea artistică a frescelor, numeroase detalii de neuro-anatomie umană. „Realizate doar din pensulă și vopsea, picturile lui Michelangelo surprind structuri de o finețe extraordinară, precum trunchiul cerebral și cisternele bazale, elemente care au putut fi analizate temeinic abia după apariția microscopului operator”.

„Din câte credem, Michelangelo a pus un accent deosebit pe rolul sistemului nervos uman pe care îl asocia cu imaginea lui Dumnezeu și cu ideea că omenirea avea șansa Divină de a poseda un genom de o asemenea natură, favorabil dezvoltării celur mai puternic sistem  informațional cunoscut vreodată: sistemul nervos uman. Astfel, credem că Michelangelo a arătat tuturor că cele mai importante două lucruri din definiția omului ca ființă supremă pe Pământ au fost Dumnezeu și cea mai mare creație a Lui, creierul uman.” a concluzionat profesorul Ciurea.

În partea a doua a conferinței, profesorul Ciurea a abordat cea de-a doua temă, provocându-ne cu întrebarea: „Și-a pictat Van Gogh boala în tabloul „Noapte înstelată”?”

Profesorul a făcut o prezentare atât a vieții cât și a operei artistice a celebrului pictor olandez, punând accent pe adicțiile și bolile de care suferea artistul, aducându-ne astfel aproape de pictura în discuție „Noapte înstelată”.

„În pictura lui «Noapte înstelată» (1889), Van Gogh realizează o structură bizară, centrală și specifică. În literatura de specialitate se presupune că această structură este foarte asemănătoare cu structura neuroanatomică a hipocampului. Artistul nu avea cunoștințe neuroanatomice și, prin urmare, nu și-a putut picta morbi loci, structura este o mișcare simplă a pensulei.” concluzionează prof. univ.dr. A.V. Ciurea.

Puteți viziona întreaga conferință pe canalul de youtube al UMF Iași.

Profesor doctor Alexandru Vladimir Ciurea este președinte al Comisiei de Neurochirurgie din Cadrul Ministerului Sănătății din România; a fost președinte al WFNS Nomminating Committee (Federația Mondială a Societăților de Neurochirurgie) și al Societății de Neurochirurgie din România, în prezent fiind președinte de onoare al acestei societăți. Face parte din board-ul revistei internaționale World Neurosurgery. A publicat 33 de cărți despre neurochirurgie, cea mai importantă fiind Tratatul de Neurochirurgie (două volume, 2010 și 2011).

A fost 10 ani directorul Spitalului de Urgență Bagdasar-Arseni, unde a operat vreme de 50 de ani. A realizat aproape 23.000 de operații pe creier, iar 17 ani a operat numai copii – cel mai mic având doar două zile. A înființat Departamentul de Cercetare în Neuroștiințe al Spitalului Clinic „Bagdasar-Arseni”, a condus și a fost implicat în aproape 20 proiecte de cercetare naționale și internaționale.

Din 1988 și-a început și cariera didactică la Universitatea de Medicina și Farmacie „Carol Davila”, din București, parcurgând toate treptele didactice. Este conducător de doctorat, cu 14 lucrări finalizate și patru în desfășurare .

Din 2013 lucrează în cadrul Spitalului Sanador, unde este Șef Secție Neurochirugie și director științific.