Anul Grigore T. Popa, marcat la UMF Iași prin deschiderea singurului centru cultural universitar din țară
Vechea casă Milescu de pe strada Săulescu nr. 4, dichisită cu tablourile talentaților studenți ai Facultății de Arte din Iași, cu slova plină de substanță a unui mare scriitor și medic și cu poveștile – unele colorizate, din spatele fotografiilor vechi, cu aranjamente florale discrete, puse în evidență de flăcările firave ale lumânărilor, și-a deschis elegant porțile pentru inaugurarea primului centru cultural universitar din țară, Centrul Cultural I.I. Mironescu al Universității de Medicină și Farmacie „Grigore T. Popa” din Iași. Profesori, medici, artiști, oameni de litere, reprezentanți ai autorităților locale și ai unor instituții de cultură au răspuns cu bucurie invitației UMF Iași de a participa la deschiderea unui proiect cultural ambițios, dedicat întregii comunități ieșene. Evenimentul, care a avut loc joi, 7 aprilie, în anul în care sărbătorim 130 de ani de la nașterea patronului spiritual al UMF Iași, a fost marcat de discursuri calde, arătând că spiritul cultural și academic al dulcelui târg al Ieșilor este perpetuu și plin de sevă.
Prof. univ. dr. Viorel Scripcariu, rectorul UMF Iași, a subliniat, în alocuțiunea sa, că dimensiunea culturală a Universității este extrem de importantă, că reprezintă o componentă firească în cadrul strategiei sale de dezvoltare. „UMF Iași a fost gazda a numeroase evenimente culturale în ultimii cinci ani, de aceea ne-am gândit că următoarele manifestări ar trebui să aibă un sediu, care să fie un punct de reper pe harta Universității”.
Și oficialitățile Iașului au ținut să felicite Universitatea pentru inițiativă, respectiv prefectului Iașului, domnul Petru-Bogdan Cojocarul, cât și domnul Costel Alexe, președintele Consiliului Județean, al cărui mesaj a fost transmis de Theodor Pantelimonescu. De asemenea, și doamna Muriel Augry-Merlino, director al Centrului Cultural Francez Iași, o prezență constantă la evenimentele Universității, a felicitat UMF Iași pentru deschiderea unui centru cultural universitar la Iași.
Numele Centrului Cultural nu a fost ales întâmplător, a explicat amfitrionul evenimentului, dr. Richard Constantinescu. I. I. Mironescu – pseudonimul literar al unuia dintre cei mai prezentanți profesori ai Facultății de Medicină – profesorul de dermatologie Eugen Mironescu, a fost unul dintre cei mai buni prieteni ai patronului spiritual al UMF Iași – savantul Grigore T. Popa.
Despre Eugen Mironescu, născut la Tazlău, medic, profesor, scriitor și deputat, una dintre cele mai importante personalități nemțene, cu o intensă activitate socială, au vorbit cu multă dragoste și respect doi invitați speciali: domnul Ion Nechita, primarul Tazlăului și domnul Cezar Țucu, vicepreşedinte al Fundaţiei Culturale „I. I. Mironescu” din Tazlău. Primarul a subliniat dimensiunea filantropică a personalității lui Mironescu, care s-a implicat în promovarea educației, a donat terenul pentru construirea școlii care astăzi îi poartă numele și a sprijinit copiii din familii cu posibilități reduse.
Din rara familie a „Domnului Trandafir”, profesorul și poetul Cezar Țucu a impresionat asistența prin naturalețe și cultură, povestind cu moderație, dar cu multă căldură despre biografia impresionantă a celui mai iubit fiu al Tazlăului.
Despre creatorul de școală dermatologică și despre spiritul științific al profesorului Mironescu a vorbit și prof. univ. dr. Laura Gheuca-Solovăstru, medic primar dermatologie.
O surpriză a serii a fost lecturarea, de către prof.univ.dr. Cristian Ungureanu, prorector al Universității Naționale de Arte „George Enescu” din Iași, a „cuvintelor marelui medic și om de știință Grigore T. Popa, despre prietenul său de o viață, când i-a făcut o vizită” – evocarea călătoriei la Tazlău unde avea să-l petreacă, pe ultimul drum, pe I.I. Mironescu.
Seara a continuat cu două reprezentații ale spectacolului non-verbal – Stația clovnilor, un spectacol nonverbal care îndeamnă la ludic și la visare, care profilează capacitatea artei teatrale de a plimba prin registre diverse, de la liric la dramatic și comic, în modalități catarctice.
Deschiderea oficială a Centrului Cultural „I.I. Mironescu” a fost urmată de o invitație la teatru de nerefuzat. Împreună cu Teatrul pentru copii și tineret „Luceafărul” din Iași, UMF Iași a organizat două reprezentații ale spectacolului non-verbal – Stația clovnilor, de la ora 19.30 și de la ora 21.00.
Expoziții deschise în această perioadă în clădirea Centrului Cultural „I.I. Mironescu”
Expoziție foto-documentară și de carte – I.I. Mironescu: dr. Richard Constantinescu & Carmen Voroneanu (Muzeul Centrului Cultural „I.I. Mironescu”)
Expoziție de fotografii colorizate. Expune Daniel-David Grigorciuc – artist vizual (Holul central al Centrului Cultural „I.I. Mironescu”)
Expoziție de sculptură. Expune Ana Maria Negară, sculptor (Holul central al Centrului Cultural „I.I. Mironescu”)
Expoziție de pictură „Art therapy”. Expun studenți și absolvenți ai specializării Pictură de la Facultatea de Arte Vizuale și Design – Universitatea Națională de Arte „George Enescu” din Iași. Coordonatori proiect: conf. univ. dr. Cristian Ungureanu, asist. dr. Cristian Alexii, lab. dr. George Cernat. (Galeria de artă a Centrului Cultural „I.I. Mironescu”)
Parteneri: Universitatea Națională de Arte „George Enescu” din Iași, Biblioteca Centrală Universitară „Mihai Eminescu” din Iași, Biblioteca Județeană „G. T. Kirileanu” din Piatra Neamț, Teatrul pentru copii și tineret „Luceafărul” din Iași, Primăria Tazlău (jud. Neamț), revista „Viața Medicală”.
I.I. Mironescu – medic, profesor, scriitor
I.I. Mironescu, așa cum a semnat ca autor și scriitor, este pseudonimul profesorului și medicului Eugen I. Mironescu; n. 13 iunie 1883 – d. 22 iulie 1939. A urmat medicina la Berlin; a fost șeful Clinicii de Dermatologie și profesor al Facultăţii de Medicină; a realizat numeroase mulaje pentru Clinica Dermatologică, pe care a și condus-o și consolidat-o; a publicat lucrări știinţifice valoroase; a susţinut numeroase conferinţe de popularizare în ţară; a condus o staţiune balneară și a construit un sanatoriu din bani proprii; a iniţiat o publicaţie medicală; a înfiinţat un serviciu de tratament antiparazitar și un cabinet pentru tratamentul cu băi terapeutice și medicaţie gratuită; i-a susţinut pe studenţii mediciniști; a fost un educator medical apreciat – a susţinut numeroase conferinţe publice despre igiena familiei și profilaxia maladiilor venerice; a dus o intensă campanie antivenerică, scriind și tipărind numeroase broșuri cu explicaţii și sfaturi pentru populaţie;
I.I. Mironescu a fost medic pe frontul Războiului Balcanic; s-a implicat în stăvilirea unor epidemii în Marele Război – pentru activitatea sa fiind ulterior decorat cu înalte distincţii ala Statului român și francez.
A fost ales deputat în Parlamentul României din partea Partidului Naţional Ţărănesc (dezamăgit… a demisionat din partid).
S-a format ca scriitor în redacţia revistei „Viaţa românească”, sub îndrumarea lui Garabet Ibrăileanu, și a abordat în principal schiţa și nuvela. A publicat numeroase texte în revista „Însemnări ieșene” și a transpus scenic, cu succes, fragmente din „Amintirile din copilărie” ale lui Ion Creangă, în piesa „Catiheţii de la Humulești” (1938).
S-a inaugurat la Tazlău (jud. Neamţ), localitate pe care a iubit-o și în care a dorit să fie înmormântat, o Casă Memorială – în care se află reconstituită atmosfera din timpul vieţii sale: camera de lucru, parte din biblioteca sa, fotografii din activitatea medical-universitară și obiecte personale.
Școala din localitatea natală îi poartă numele, iar în Iași, în semn de preţuire, Primăria a decis să numească o stradă I.I. Mironescu.
I.I. Mironescu a fost condus în drumul spre veșnicie de Ioan Tănăsescu, rectorul Universităţii din Iași, Grigore T. Popa, decanul Facultăţii de Medicină din Iași, prof. Vladimir Buţureanu, scriitorul Mihail Sadoveanu, universitari și artiști din Iași și de numeroși studenţi, locuitori ai Tazlăului și ai satelor din împrejurimi.