Interviu cu ing. Maria Arhip, director general administrativ al Universității de Medicină și Farmacie „Grigore T. Popa” din Iași

 

Pe 2 decembrie 2019, conducerea Universității de Medicină și Farmacie „Grigore T. Popa” din Iași va tăia panglica la inaugurarea clădirii de 13 etaje „Nicolae Leon”, care a trecut printr-un amplu proces de reabilitare și modernizare. Am rugat-o pe ing. Maria Arhip, director general administrativ al Universității, să ne ofere câteva detalii despre noul spațiu de învățământ, dar și despre situația actuală a Universității din punct de vedere economic-administrativ.

Peste câteva zile, pe 2 decembrie, se va inaugura o nouă bază de învățământ – Corpul de clădire „Nicolae Leon”, fostul sediu Petre Andrei. Este un eveniment așteptat de întreaga comunitate UMF Iași, toată lumea este curioasă cum arată, în interior, noua clădire a Universității. Ne puteți dezvălui câteva amănunte, înainte de a se ridica în mod oficial cortina, despre acest nou spațiu al UMF Iași?

Da, corpul de clădire „Nicolae Leon” – numit așa după profesorul de la Medicină care a fost rectorul Universității în timpul Marii Unirii, este unul dintre proiectele importante ale noastre. Este un spațiu modern, dedicat în special activității didactice (disciplinelor preclinice) a Facultății de Medicină Generală, care conține șase amfiteatre și o Aulă foarte frumoasă, cu 230 de locuri, unde vor avea loc conferințe și alte manifestări ale UMF-ului, o sală documentare IT precum  și o mică cafenea, la etajul 5, unde studenții și cadrele didactice vor putea savura un ceai sau o cafea, în pauze.

Care este capacitatea totală a clădirii?

În proiect este prevăzută o capacitate totală de 1833 de persoane. Sunt șase amfiteatre de câte 120 de locuri – cu posibilitatea ca din două amfiteatre să fie făcut unul mare, de 240 de locuri, fiind despărțite printr-un perete amovibil. De asemenea, sunt săli de lucrări, cabinete ale cadrelor didactice, iar la etajele doi și trei va funcționa Centrul de Abilități Fundamentale. Ne-am dorit un spațiu modern, la standarde europene și sunt convinsă că atât studenții, cât și cadrele didactice vor fi impresionați de condițiile deosebite pe care le vor găsi acolo.

Au trecut cinci ani  de când imobilul a fost achiziționat. De ce a durat atât de mult acest proiect de investiții?

Pentru că trebuie parcurși niște pași, trebuie să respectăm legea, lucrurile nu se pot întâmpla peste noapte. Din august 2014, de când a fost achiziționat imobilul, am urmat mai multe etape: în octombrie 2014 s-a realizat intabularea dreptului de proprietate iar apoi, în aprilie 2015, imobilul a fost preluat pe baza unui proces verbal, încheiat  cu reprezentanții ANAF. Proiectul tehnic și detaliile de execuție, în perioada iulie –decembrie 2015,  certificatul de urbanism și avizele (din mai 2015 până în februarie 2016), verificarea proiectului tehnic la specialişti autorizaţi (referatele de verificare pentru diferite specialități, în aprilie 2016). În perioada ianuarie – februarie 2016 a fost întocmită expertiza tehnică. În martie 2016  s-a demarat proiectul tehnic şi detalii de execuţie structură de rezistenţă. Tot în aprilie 2016 a fost întocmită nota de fundamentare pentru aprobarea indicatorilor tehnico-economici ai obiectivului și transmisă la Ministerul Educaţiei. Ulterior, în iunie 2016, am obținut Ordinul de Ministru cu aprobarea indicatorilor tehnico-economici. După aprobarea indicatorilor tehnico-economici a fost demarată procedura de achiziţie. Procedura de achiziție s-a desfășurat în perioada februarie – noiembrie 2017, cu data publicării anunțului de participare în SEAP în februarie 2017. Vedeți, sunt documente de întocmit, orice pas trebuie parcurs cu atenție, conform legii, depinzi de experți, de Minister etc.

Și totuși, insist: nu era posibil să inaugurăm această clădire mai repede, în 2018, de exemplu?

Știu că atât cadrele didactice, cât și studenții și-au dorit ca lucrurile să se întâmple mai repede, e o dorință firească. Membrii conducerii Universității, în special dl. rector Scripcariu, mi-au solicitat nenumarate întâlniri exclusiv pe această temă: cum să facem să grăbim lucrurile, să putem intra în spațiu mai repede? Probabil că în mediul privat lucrurile s-ar fi întâmplat într-adevăr mai repede, dar o instituție de stat trebuie să parcurgă un drum birocratic mai lung și mai complicat pentru a respecta întocmai rigorile legii și procedurile specifice unui astfel de proiect. Și, dincolo de documentații, trebuie să știți că lucrările efective de renovare, de recompartimentare, de mobilare și de utilare a clădirii au fost ample.

 Ați întâmpinat probleme într-un anumit stadiu?

Da. Pe parcursul procedurii de achiziţie – înainte de a fi publicată in SEAP, documentaţia de atribuire a fost verificată de către ANAP, a fost respinsă, refăcută; procedura de achiziții a fost contestată de participanți la procedură. Cei de la CNSC au constatat că licitația s-a desfășurat în mod corect și astfel s-a putut da ordinul de începere a lucrărilor în ianuarie 2018. După aproape doi ani  suntem bucuroși că în sfârșit vom inaugura acest nou sediu.

Care este valoarea totală a investiției?

Partea de reabilitare a costat aproximativ 5,5 milioane de euro.

Majoritatea sumei este eligibilă, UMF-ul a recuperat aproape întreaga sumă.

Da, Universitatea de Medicină şi Farmacie „Grigore T.Popa” din Iaşi  (Direcția Programe pentru Dezvoltare Instituțională şi Direcţia Patrimoniu) a aplicat pentru acest proiect în aprilie 2018 – cererea de finanţare a fost elaborată în perioada ianuarie – aprilie 2018. În perioada aprilie 2018 – martie 2019  a fost evaluat proiectul de către finanţator, au avut loc vizite în teren, solicitări de clarificări. Abia în martie 2019 dl. rector Scripcariu a semnat cu ADR-Nord-Est, organismul intermediar pentru programul regional 2014-2020, pe Axa prioritară 10:  Îmbunătăţirea infrastructurii educaţionale. Titlul cererii de finanțare a fost: „Recompartimentare, modernizare spații de învățământ cu păstrarea funcționalului existent”, iar suma totală eligibilă este de 25.819.447,55 lei, în condițiile în care valoarea întregului proiect este de 26.164.807,72 lei.

Noi începusem deja lucrarea, tocmai pentru că ne doream să dăm în folosință clădirea cât mai repede. Am plătit din venituri proprii și apoi s-a ivit această oportunitate, am câștigat proiectul, am mers la rambursare și ne-am recuperat banii.

În 2019, față de 2016, valoarea proiectelor finanțate a crescut cu peste 103%

Direcția Programe pentru Dezvoltare Instituțională a UMF Iași a avut o activitate cu adevărat performantă în ultima perioadă. Din 2016, UMF Iași a depus proiecte în valoare de 61 milioane de euro, iar cele finațate sunt în valoare de 34 mil. euro. În 2018, față de 2016, valoarea proiectelor finanțate a crescut cu peste 110 ori, iar in 2019 cu 103% fata de 2016, dar avem si  alte proiecte importante in evaluare si nu am primit încă rezultatul final. De fapt, în ultimii patru ani, din punctul ăsta de vedere, UMF a stabilit adevărate recorduri. Au fost accesate liniile de finanțare disponibile în fiecare an și au fost depuse proiectele care au întrunit necesitățile universității și care aveau să aducă un real beneficiu universității.

Cârtitorii spun mereu că UMF Iași este o universitate bogată, care câștigă 12 milioane de euro pe an numai din taxele în valută ale studenților străini și că s-ar putea face mult mai multe investiții. Poate UMF-ul să se folosească de acest profit așa cum vrea? Care este, de fapt, traseul banilor?

Universitatea nu poate cheltui toți acești bani după bunul plac. Este un buget de venituri şi cheltuieli aprobat anual de către Ordonatorul principal de credite – Ministerul Educației, iar sumele necheltuite rămân în sold. Sunt limite legale clare, peste care nu putem trece.

Ideea este că nu te poți folosi de banii aceștia așa cum vrei tu, ci trebuie să mergi de fiecare dată la Minister să-ți deblocheze o anumită sumă de bani. 

Da, justificat, și pe investiții. Practic Ministerul Educației este ordonatorul principal de credite și cel care aprobă bugetul Universității. În plus, în luna decembrie 2017 s-a dat acea Ordonanță de Urgenţă (OUG 90/05 decembrie 2017 privind unele măsuri fiscal-bugetare, modificarea şi completarea unor acte normative şi prorograrea unor termene) prin care s-au redus plăţile cu 10% . Astfel, pe parcursul anului 2018, am pornit cu un buget inițial redus din start  cu 10% față de cel din anul anterior. Pe parcurs, am tot solicitat la MEN suplimentarea bugetului din venituri proprii și ni s-a aprobat la rectificarea bugetară.

ing. Maria Arhip, director general administrativ al Universității de Medicină și Farmacie „Grigore T. Popa” din Iași

Vom achiziţiona un imobil cu scopul de a mări Baza de Cercetare şi învăţământ a Universităţii

Și atunci rolul Direcției Programe pentru Dezvoltare Instituțională a UMF Iași este cu atât mai mare… Și s-a mai găsit o soluție pentru investiții – din fonduri proprii, cu bani rămași de la investițiile precedente.

Da, de la obiectivul Bioinginerie Medicală – clădirea de pe Mihail Kogălniceanu, ne-a rămas în sold din anii precedenți o sumă de aprox 5.800.000 lei, sumă  care nu putea fi  cheltuită. În acest an, printr-o Ordonanță, s-a aprobat ca aceste sume din sold să le poți cheltui pe investiții.

Altă oportunitate…

Da. Universitatea, în urma unor analize obiective, şi-a propus dezvoltarea de noi centre de învăţământ. În vederea asigurării infrastructurii necesare, vom achiziţiona un imobil cu scopul de a mări Baza de Cercetare şi învăţământ a Universităţii prin crearea unui Centru de cercetare integrat în Polul de Cercetare existent la nivelul Universităţii.

Este vorba despre acea clădire de care vorbea domnul rector Scripcariu destinată unui centru de cercetări fundamentale pentru preclinic?

Da, după întocmirea evaluării tehnice şi a expertizei tehnice evaluatorie extrajudiciară, domnul rector Viorel Scripcariu a prezentat și susținut în Consiliul de Administraţie şi în Senatul Universităţii intenţia de achiziţionare a clădirii aflată în vecinătatea Universităţii. Senatul a fost de acord cu achiziţia imobilului în unanimitate. Am transmis la Ministerul Educaţei nota de fundamentare a investiţiei, am obţinut avizul în vederea achiziţionării imobilului, precum şi deblocarea din sold a sumei sus menţionate, aprobarea bugetului şi a filei de plan.

Practic ați bătut palma cu proprietarul.

Da. Zilele următoare se vor definitiva toate documentele la notariat. Iar mai departe, dorim să găsim o oportunitate de finanțare a acestei clădiri, să aplicăm pe un proiect european.

UMF Iași, spre deosebire de multe alte universități din țară, în ultimii ani a mers cu acel spor anual de 30% la salarii – care este procentul maxim, oferit pentru performanță. Este un efort financiar consistent pentru Universitate. Dvs. lucrați aici de o viață, ați prins și momentele de criză ale Universității.

Așa este, au fost perioade de criză. Mi-amintesc, în anul 2006, conducerea de la acel moment a făcut  o analiză și a constatat că nu ne ajungeau banii pentru salarii până la finalul anului. Membrii CA de atunci au renunțat la propriile indemnizații, iar cadrele didactice cu titlurile de profesori și conferențiar au renunțat la unele beneficii pe care le aveau la salariu,  astfel încât să nu fie afectate salariile celor din administrație și a celor cu grade mai mici (asistenți și șefi lucrări). După acel moment, au început să se dezvolte liniile de predare în franceză și engleză, au venit studenți străini și Universitatea a început să crească. În ultimii ani salariile au crescut consistent, iar procentul de 30% se aplică la această creștere.

În urma evaluării anuale a cadrelor didactice și a personalului administrativ, peste 90% dintre angajați beneficiază de această mărire. Fondul lunar de salarii este de aproximativ 12 milioane lei , dintre care aproximativ 3 milioane sunt suportate lunar din venituri proprii. Nu toate universitățile  din țară dau acești 30%, sunt unele care dau 10% sau 15%.  (fondul lunar de salarii in anul 2016 era de 7 milioane lei, în anul 2017 –  8,2 milioane, în 2018 – 9,8 milioane).

„Am făcut un sondaj printre studenți și am constat că aceștia își doresc foarte mult o cantină studențească”

În 2014, conducerea de atunci a elaborat o strategie de dezvoltare pe termen mediu, intitulată  UMF 2020, strategie asumată de noua conducere. Printre proiectele prezente în acest plan strategic se află și Piața Națiunilor.  De ce a fost abandonat acest proiect?

Nu s-a renunțat, a fost o reprioritizare a obiectivelor propuse de acest plan strategic. Conducerea Universității a făcut o analiză la rece și a considerat că trebuie să ne concentrăm mai întâi pe finalizarea unor obiective care erau deja conturate, astfel riscam să ne risipim într-o mie de proiecte și să nu realizăm niciunul cum trebuie.

Practic erau alte proiecte care trebuiau finalizate mai repede, precum clădirea „Nicolae Leon”…

Da, clădirea „Nicolae Leon”, Centrul de Limbi Moderne, Centrul de Simulare, proiecte cu care acum ne mândrim. De exemplu, Centrul de Simulare, de pe strada Mihail Kogălniceanu, a fost finalizat, suntem în curs de achiziționare a echipamentelor. Cu siguranță, acest centru va fi unul dintre cele mai moderne din țară, va oferi oportunităţi de antrenament procedural, de perfecţionare a abilităţilor non-tehnice şi de evaluare în majoritatea disciplinelor, folosind, ca metodă principală de educaţie şi practică medicală, simularea aplicată în medicină. Scopul acestui proiect este reprezentat de creşterea siguranţei pacientului şi a actului medical prin oferirea de metode ultramoderne de învăţământ, care să permită studenţilor care studiază medicina să îşi însuşească şi să îşi consolideze aptitudinile practice şi abilităţile non-tehnice într-un cadru organizat, sub supravegherea instructurilor competenţi, după un program bine structurat ce respectă cerinţele curriculare în vigoare.

Tot în strategia de dezvoltare pe termen mediu era prevăzut și un centru de conferințe, pe terenul fostei săli de sport Bagdasar. Se va mai realiza acest obiectiv?

S-au obținut avize pentru eliberarea terenului și pentru post utilizarea sălii de sport. Este drept că în această strategie au fost prevăzute doar săli de conferințe, dar am făcut un sondaj printre studenți și am constat că aceștia își doresc foarte mult o cantină studențească. Astfel că ne-am decis să ridicăm acolo o cantină – cea actuală nu face față numărului mare de studenți și cadre didactice, dar vor fi și săli de conferință, săli de lectură, spații de cazare, pentru că va fi o clădire pe mai multe nivele. Este un proiect ambițios, dar care va fi, cu siguranță, realizat, așa cum au fost și celelalte. În momentul de față suntem în faza de obținere a autorizației pentru demolare.

Citeam într-un articol de ziar despre situația dezastruoasă a căminelor UMF-ului. Din câte știu, majoritatea au fost reabilitate. Dar în articol era dat ca exemplu negativ căminul 1 mai A. Ce se întâmplă acolo?

Într-adevăr, căminul 1 Mai A și căminul de medici rezidenți C9-C10  încă nu au fost reabilitate, dar cele mai multe cămine au fost  modernizate de-a lungul timpului. Le-am luat pe rând, nu puteam să le includem pe toate odată în procesul de reabilitate, pentru că nu am mai fi avut unde să ne cazăm studenții. Astfel, avem trei cămine cu camere de două locuri: 1 Mai B (reabilitat în 2009), T22 (două scări reabilitate în 2009 și o scară în 2010) și  E5 (reabilitat în 2007).  În acest an, a intrat în reabilitare și căminul E1 – sperăm ca la anul, în luna octombrie, să poată intra în folosință. La căminul de medici rezidenți urmează ca o scară să intre în reparații, avem aprobați indicatorii tehnico-economici de la Ministerul Educaţiei și vom lansa procedura de achiziție și de asemenea pregătim proiectul pentru 1 Mai A. Dar cum am mai spus, nu pot intra toate căminele în reabilitare în același timp, pentru că nu mai avem după aceea spații de cazare. Deja pierdem ca număr de locuri, pentru că cele care intră în reabilitare le transformăm din camere de patru locuri, în camere pentru două sau trei persoane.  Și 1 Mai A va fi, ca 1 Mai B , cu doi în cameră.

Tot în acel articol, studenții se plângeau că nu au săli de lectură suficiente, că nu au unde învăța pentru examene.

Studenții au la dispoziție amfiteatrele „Duca” și „Cotrău”, deocamdată doar în timpul sesiunii. Ne gândim și la alte soluții, de prelungire a programului – să fie deschise și în timpul semestrelor, între orele 19.00 – 24.00 și să le punem la dispoziție și alte spații, având în vedere că se deschide și clădirea „Nicolae Leon”.

Credeți că, din punct de vedere al investițiilor, se putea face mai mult în ultimii ani?

Universitatea a crescut mult în ultimii ani, de la prezența sa în cele mai prestigioase clasamente internaționale (Times Higher Education), la recăpătarea calificativului Aracis cu „grad de încredere ridicat”, la toate premiile și distincțiile obținute – ultima fiind de la Casa Regală a României, decorația „Nihil Sine Deo” etc. Sigur, acestea certifică  în primul rând excelența în educație și cercetare, dar aceasta nu poate fi realizată în condiții improprii, ci printr-o infrastructură la standarde europene. Și s-au făcut multe în această direcție, atât din fonduri proprii, cât şi din fonduri europene. Vorbim astăzi de mari obiective realizate, de la CEMEX și Centrul de Limbi Moderne, refuncţionalizarea Corpului Principal prin amenajarea podului existent şi obţinerea spaţiilor de la mansardă, unde sunt acum cabinetele cadrelor didactice, până la clădirea „Nicolae Leon” și Centrul de Simulare, dar și de investițiile mai mici, dar importante și ele, proiectare şi execuţie lucrări de  modernizare a instalaţiilor termice  care deservesc toate corpurile centrale  ale Universității (Corp principal, Farmacie, Anatomie) sau amenajarea curții interioare şi iluminatul arhitectural etc.