Amata Thongphetsavong Gautam este unul dintre cei  2634 de studenți străini care au ales să urmeze Medicina la Iași. Alături de colegii săi din cele 79 de țări, Amata – care a aterizat în România din Elveția natală, contribuie și el la ceea ce este Universitatea de Medicină și Farmacie „Grigore T. Popa” astăzi:  un adevărat Turn Babel, o cetate a educației caracterizată de multiculturalism și diversitate.

Student în anul IV, la Medicină Generală, linia de limbă franceză, Amata povestește despre „aventura” sa într-o țară necunoscută și despre experiența sa de medicinist la universitatea ieșeană.

Visul de a ajunge doctor

Totul a început cu dorința de a deveni doctor și cu o lecție timpurie de viață, primită pe străzile aglomerate din New Delhi, în urmă cu aproape două decenii. Printre ricșe, motociclete, vaci sfinte, camioane, femei îmbrăcate în sari, dughene sărăcăcioase, un băiețel cu ochi negri, strălucind de emoție, este împins de la spate de mama să împartă fructe copiilor cerșetori. „De când eram mic, datorită serviciului tatălui meu, am călătorit în multe țări sărace din Asia. În special în India am fost impresionat de sărăcie, mai ales când am văzut copii de aceeași vârstă cu mine care cerșeau. Este o lecție pe care părinții noștri întodeauna au vrut să ne-o arate, că trebuie să conștientizăm cât suntem de norocoși cu ducem o viață confortabilă, eu și surorile mele, și că trebuie să dăm mai departe din ce avem. Așa s-a născut ideea de a deveni medic, pentru a-mi putea ajuta semenii”, povestește studentul. „Din păcate, în zilele noastre, oamenii scapă din vedere partea umană a medicinei. Acum se pune accentul mai mult pe raționament, teorie și pratică”.

Amata s-a născut în Aigle – Elveția, o localitate în apropiere de Lausanne, într-o familie înstărită. Tatăl – originar din Laos, lucre în domeniul relațiilor Internaționale, iar mama, născută în India, pictoriță. Și-a dorit dintotdeauna să devină medic, iar unul dintre modelele sale în viață i-a fost mătușa sa, medic generalist la Spitalul din Jaipur – capitala Rajasthanului. „Ca să devii medic în India este foarte greu, selecția este extraordinar de strânsă. Mătușa mea a absolvit una dintre cele mai bune universități de medicină din India, și-a dedicat întreaga viață medicinei, a pus cariera mai presus de orice, uneori chiar și decât familie. Se gândește tot timpul la pacienții ei, o admir enorm”, mărturisește Amata. Urmându-și visul, a intrat la Facultatea de Medicină a Universității din Lausanne (UNIL), dar nu a reușit să treacă în anul al II-lea, din cauza regulamentului universitar mai dur – pentru a promova în anul II nu poți da un examen decât de două ori, dar și din pricina ghinionului. „Am picat două examene – pe unul l-am luat a doua oară, dar la celălalt, la Embriologie,  nu am ajuns pentru că am fost blocat în metrou o oră, din pricina unei defecțiuni. Am avut ghinion – am făcut apoi contestație, cu avocat, am adus chiar un certificat de la metrou că a fost vina lor,  dar nu am reușit să-i conving să mă lase să susțin examenul. A fost o perioadă grea, îmi vedeam toate visele spulberate, dar, câteodată, lucrurile nu sunt întâmplătoare”.

„Iașul este un oraș suprinzător – cred că este sloganul care-l descrie cel mai bine”

După ce și-a revenit, a început să se intereseze de universitățile de medicină din Europa. Un prieten care studia la UMF Cluj i-a povestit că în România se face multă practică, că intri în contact cu pacientul și așa i-a încolțit în minte ideea de a studia aici. „Trebuie să recunosc că despre țara voastră știam puține lucruri, și alea negative. De exemplu, în Elveția, românii pe care-i vedeam erau rromi, așa că eu credeam că România este o țară săracă, locuită mai mult de rromi. Când am ajuns aici am fost extrem de surprins și de bucuros să descopăr că m-am înșelat. Iubesc România și Iașul. De aceea e bine să nu ai prejudecăți”.

Speriat de necunoscut, Amata a început să foreze  Facebook-ul în căutarea unor studenți de la liniile de franceză sau engleză de la UMF Iași, care să-l ajute cu informații esențiale pentru un străin. Pe atunci nu exista Corporation médicale de Iasi (CMI) – asociația care reprezintă studenții francofoni de la UMF Iași,  astfel că Amata a început să trimită mesaje mai multor studenți străini. Dintre toți cei contactați, Benedicte, o medicinistă în anul VI originară din Franța i-a răspuns cu amabilitate și răbdare la zecile de întrebări puse de tânărul elvețian. Benedicte i-a furnizat ponturi legate de chirie, transport și, în general, despre viața de student medicinist.

„Iașul este un oraș suprinzător – cred că este sloganul care-l descrie cel mai bine”, spune acum Amata, declarîndu-se îndrăgostit de orașul universitar care-l găzduiește pe perioada studiilor. A fost impresionat de atracțiile oferite, de Palas, de biblioteci, de verdeață, și de cartierul Copou, unde și-a închiriat un apartament cu 350 de euro.

Cât despre cheltuieli, Amata recunoaște că viața este mult mai ieftină aici decât în Elveția. „Iașul nu este un oraș scump. Sigur, mă costă taxa pentru studii de 5000 de euro pe an – care este destul de mult dacă mă gândesc că pentru mine, în Elveția, studiile univesitare erau aproape gratuite. Dar este un preț corect pe care trebuie să-l plătești dacă vrei să devii doctor. În rest, chiria, mâncarea, transportul și cărțile mă costă în jur de 1000 de euro pe lună. Dar nu sunt nici genul de petrecăreț, de fapt, un student la Medicină nici nu prea are timp de foarte multe distracții, trebuie să înveți în permanență”.

Fiind vegetarian, Amata ajunge des la restaurantul chinezesc de lângă UMF, iar când programul îi permite, trage o fugă la Palas, la restaurantul cu specific indian. În general, însă, Amata își petrece timpul liber la biblioteca universității, unde obișnuiește să studieze.

La universitate s-a integrat imediat, și-a făcut prieteni și a tras din greu, la fiecare sesiune, să fie printre primii. „Eu fac parte din seria A, suntem un grup de studenți serioși, întotdeauna am avut profesori buni. Țin să-l menționez în special pe domnul profesor Walther Bild, de la disciplina Fiziologie, care m-a ajutat extraordinar. Îmi place foarte mult să vorbesc cu dumnealui, îmi dă sfaturi foarte bune de fiecare dată și mă ajută cu materiale înainte de congrese”. Aici, la UMF Iași, a descoperit și specialitatea care i se potrivește, neurochirurgia, care este „o specialitate grea, dar întotdeauna am fost sârguincios, am studiat din greu, fiind devotat total visului meu”.

Oricât de entuziasmat ar fi de viața sa de student aici, Amata nu poate să nu remarce și părțile cenușii ale sistemului medical românesc. „La Spitalul Sf. Spiridon, unde am făcut Semiologie chirugicală, am văzut cu curpindere cât de aglomerate sunt saloanele, erau și câte doi pacienți într-un pat”.  Despre IRO și Spitalul Parhon apreciază însă că sunt la nivelul oricărui spital european.

După terminarea facultății, Amata vrea să urmeze rezidențiatul în Elveția, la Lausanne. Nu se întoace pentru leafă – chiar dacă acolo un intern primește 5000 de euro pe lună, iar un neurochirurg în jur de 10.000 de euro, ci pentru că „acolo e casa mea, familia, prietenii mei cei mai buni”. Va fi întotdeauna legat însă de România și în special de Iași, oraș pe care l-a îndrăgit din prima clipă când a ajuns aici.

Cunoscându-l treptat pe Amata, descoperi studentul ambițios și cu un zâmbet larg și generos, care vrea să devină neurochirurg. Sau budistul nepracticant, a cărui flosofie de viață este de a fi tolerant și de a-și ajuta aproapele și căruia întâlnirea cu Dalai Lama nu i-a schimbat viața, dar i-a  adus un plus de pace interioară. Sau pasionatul de călătorii, care a bifat țări ca India, Singapore, Nepal, Tailanda, Laos, Vietnam, Cambodia, Myanmar, Japonia, China, Hong Kong, Malaiesia, Iordania, Emiratele Arabe, Senegal, Maroc, Franța, Belgia, Italia, Grecia, Germania, Marea Britanie sau Statele Unite ale Americii.  Or poliglotul care vorbește fluent engleza, franceza, germana, italiana, laoțiana, greaca veche și, de curând, și limba română. Sau elevul Școlii de pilotaj care își va obține  brevetul de pilot amator (Private Pilot Licence – PPL) exact în anul când va absolvi facultatea.

Amata Thongphetsavong Gautam este unul dintre cei 2634 de studenți străini care au ajuns aici, la Iași, călăuziți de un vis. Și care va duce cu el oriunde îl va purta viața, fie în Elveția, India sau Laos, un pașaport pe viață, cu marca UMF Iași.