„Clarivate Analytics încearcă să ducă mai departe moștenirea lui Eugene Garfield, cel care a pus bazele Web of science”
11/06/2018
Oana Bugeag (28 articole)
0 comentarii
Distribuie

„Clarivate Analytics încearcă să ducă mai departe moștenirea lui Eugene Garfield, cel care a pus bazele Web of science”

Interviu cu Adriana Filip, Consultant Analitic de Cercetare al Clarivate Analytics

Aula George Emil Palade a Universității de Medicină și Farmacie „Grigore T. Popa” Iași a găzduit joi, 7 iunie, de la ora 12.00, workshop-ul „Platformele Web of Science şi Incites”, organizat de Clarivate Analytics și Enformation. Participanții au putut afla ultimele noutăți legate de soluții și instrumente propuse de Clarivate Analytics, precum și informații pratice pentru utilizatori. Cu această ocazie, News UMF Iași a luat un interviu doamnei Adriana Filip, Consultant Analitic de Cercetare al Clarivate Analytics pentru instituțiile de învățământ superioare, institute de cercetare și grupuri/fundații de cercetare (de stat sau private).

Care este povestea Clarivate Analytics?

Câteva dintre soluțiile Clarivate Analytics nu vreau să spun că sunt vechi, pentru că termenul vechi poate avea o conotație negativă, ci istorică. De fapt, Web of science este intrumentul istoric fondat în anii 60. Clarivate Analytics încearcă să ducă mai departe moștenirea lui Eugene Garfield, cel care a pus bazele Web of science, cel care a creat primul index.

La început a fost ISI, în anii 60, apoi Thomson Scientific –  în anii 90, mai departe Thomson Reuters, în 2000 și în 2016, Clarivate Analytics. Clarivate Analytics, de fapt, nu reprezintă doar Web of science, ci și alte soluții, mai mult sau mai puțin cunoscute publicului.

Puteți detalia, care sunt aceste soluții?

Thomson Reuters a vândut o parte din activitățile sale unor  fonduri de investiții, iar acestea, ulterior, au fondat această firmă independentă, Clarivate Analytics. Există partea de Scientific and Academic Research, din care fac parte Web of science sau InCites, dar mai există și IP (Intellectual Property) , care se ocupă de brevete și a treia parte, Life sciences, în care sunt diverse programe care se focusează către un anumit segment, în special către partea farmaceutică. Dar în România utilizatorii ne cunosc prin Web of science și InCites, care conțin informații legate de domeniul academic.

Când ați început să țineți aceste seminarii despre Web of science?

Eu am început în 2017, prima dată cu cursuri online, apoi diverse workshopuri, la diverse universități din țară.

Cui se adresează?

Utilizatorilor Web of science, celor care cunosc deja platforma, celor care doresc să  cunoască sau care vor să înceapă să utilizeze platforma. Pentru că Web of science este o bază de date disponibilă prin proiectul Anelis. Așadar, publicul țintă este alcătuit din studenți, profesori, bibliotecari, editori de reviste și cărți.

Care a fost feedback-ul?

Pozitiv. Am fost recrutată tocmai pentru faptul că vorbesc limba română, iar managementul echipei din care fac parte dorea să intensificăm activitatea de training în România. Utilizatori români au acces la Web of science de la începutul anului trecut, însă rata de utilizare era destul de scăzută. De aceea am început cu cursurile online și apoi am continuat cu workshopuri.

Ați sesizat o creștere a numărului de utilizatori?

Da, a crescut numărul de accesări și de e-mailuri pe care le primesc.

Ce este InCites, un instrument mai puțin cunoscut decât Web of Science?

Un instrument care utilizează datele care provin din Web of Science Core Collection pentru analiză. Sunt analize bibliometrice legate de informațiile care provin din Web of science. Din păcate, în România sunt doar cinci instituții care au acces InCites, dar lucrăm intens cu Anelis să fie cât mai multte universități din țară care să aibă acces. De obicei îl prezint de fiecare dată, pentru că este un instrument destul de important pentru analize bibliometrică, din diverse puncte de vedere și pentru diverși utilizatori.

Câte reviste românești sunt indexate în Web of Science?

În totalitate, pe întreaga platformă, sunt în jur de 211 reviste românești. În Web of Science Core Collection, în cei trei indici principali, împreună cu ESCI, sunt 122 de reviste.

Vreau să vorbim puțin despre ESCI, care este un index relativ nou.

Web of Science este construit puțin diferit față de alte platforme. În primul rând este Web of Science Core Collection – nucleul platformei, în care indexăm doar reviste care sunt selecționate înainte de a fi indexate – este un întreg proces de selecție, iar apoi, pirn celelalte baze de date accesibile prin Web of science reîntâlnim și alte tipuri de reviste. În 2015, în Web of science core collection existau, în 2015, trei indici principali și istorici în același timp: Science Citation Index Expanded, Social Sciences Citation Index și Arts & Humanities Citation Index, dar în afara celor trei, pentru reviste, erau și Book Citation Index și Conference Proceedings Citation Index prin care indexăm fie cărți, capitole de cărți, fie conferințe. Din 2015 a fost lansat un nou index, Emerging Sources Citation Index (ESCI). Există un proces de selecție prin care revistele trebuie să treacă pentru a fi indexate în ESCI, dar este mai simplu decât pentru ceilalți indici. Începând cu anul trecut, procesul de selecție s-a schimbat puțin. Acum, când o revistă este trimisă spre indexare, ea va fi în primul rând selectată pentru ESCI, iar după o perioadă de doi ani, revista va fi reevaluată, pentru a putea vedea dacă poate fi introdusă într-un din cei trei indici principali.

Este cumva o etapă intermediară.

Este o etapă, sau o antecameră – termen pe care l-am auzit de mai multe ori legat de ESCI. Revistele indexate în ESCI nu vor fi neapărat indexate, după doi ani, într-unul din cei trei indici principali. Dacă revista nu îndeplinește toate criteriile de selecție, va rămâne în ESCI în continuare. Diferența cea mai mare între ESCI și ceilalți trei indici este că revistele din ESCI nu au un factor de impact.

Și atunci care este rolul ESCI?

Poate fi o antecameră, dar în același timp dorim ca prin ESCI să creștem numărul de reviste indexate în Web of Science Core Collection, dar în același timp dorim să păstrăm un nivel de calitate pentru revistele indexate în Core Collection. Nu vrem să indexăm toate revistele din lume, ci cele care sunt de calitate. De acea avem un proces de selecție chiar și pentru ESCI. Este drept că rata de acceptare este de 60% pentru ESCI, iar pentru ceilalți trei indici, rata era undeva la 10%, 12%. Probabil că rata va scădea în următoarele luni, pentru că se lucrează la o procedură de selecție mai riguroasă, pentru că din 2015 , când a apărut, până astăzi, au fost indexate deja 7000 de reviste. Deja atingem niveluri destul de importante, având în vedere că ceilalți indici au un total de 13.000 de reviste.

Oana Bugeag

Oana Bugeag

Universitatea de Medicina si Farmacie "Grigore T. Popa" Iasi | Departamentul de Comunicare si Marketing Universitar | oana.bugeag@umfiasi.ro

Comentarii

Nu exista comentarii Fii primul care comenteaza acest articol!

Scrie un comentariu

Reguli pentru un dialog civilizat: Comentariile se vor incadra in tematica articolului si se vor referi la articol, si NU la autorul acestuia. Va rugam insistent sa folositi un limbaj civilizat si o limba romana curata si corecta. Comentariile care nu respecta aceste doua reguli simple NU vor fi publicate.

Campurile marcate cu * sunt obligatorii