„Ce îi lipsește României astăzi? Un electorat exigent și lideri competenți și responsabili”
21/11/2019
news@umfiasi.ro (605 articole)
0 comentarii
Distribuie

„Ce îi lipsește României astăzi? Un electorat exigent și lideri competenți și responsabili”

Cunoscutul analist politic Dorel Șandor a prezentat la UMF Iași, în cadrul Conferințelor culturale „Grigore T. Popa”, o analiză la rece și dură a României de astăzi, o Românie pe marginea prăpastiei, o Românie fără călăuze și fără un electorat exigent, o Românie care-și pierde identitatea și în care te simți ca într-un runaway train, cu conductorii și controlorii părăsiți în gară”.

Conferința, intitulată  „România. La Răspântie”, a avut loc miercuri, de la ora 13.00, în Aula „George Emil Palade” și a fost urmată de lansarea cărții „Insectar politic 2013-2018”.

În fața unui auditoriu alcătuit atât din cadre didactice și studenți ai UMF Iași, cât și de la alte universități și instituții ieșene, analistul politic a trasat un diagnostic sumbru al realității românești actuale: „E un caz tipic de omor. Am început cu un proiect împrumutat de la Occident, l-am asumat cu sinceritate, 15-20 de ani l-am și practicat în diverse sectoare, iar la ora actuală suntem pe partea întunecată a dealului”. Ochiul lucid al specialistului a văzut dincolo de manipulări și aparențe și a identificat principalele aspecte care au condus România într-un punct fără viitor. „Am devenit specialist în otrăvuri și stări otrăvite. Profesional sunt performant, dar din punct de vedere al conținutului și ca roman, este deprimant”, și-a mărturisit frustrarea analistul politic. Scheletul prezentării sale s-a bazat pe cinci subiecte principale: stări, populație, politics și despre unele ieșiri posibile.

Întrebarea cheie pusă de analist a fost: Ce îi lipsește României astăzi? Răspunsul implică mai mulți factori: „Îi lipsește un electorat exigent, orientat spre viitor; îi lipsește o masă de lideri competenți și responsabili; o piață internă liberă, care ar trebui să fie bazată pe competitivitate, pe calificare, pe profitabilitate – și este, în bună măsură, dar este în același timp o piață invadată de patologii economice; o comunicare publică bazată pe dialog și dezbatere – se trăncănește în public; parteneriate externe consistente și contradictorii – pe de o parte ele încă ne implică în procese de nivel, de conținut și de performanță, pe de altă parte ne ruinează și ne devorează prin accesul pe care-l oferim unor parteneri dubioși șiu care văd în România un teritoriu care trebuie colonizat”.

„Am putea spune că există riscul de a fi ultima generație de români”

Conferențiarul a amintit și despre minciunile din viața publică, minciuni care imită perfect adevărul, minciunile bine machiate și care seduc, minciunile care întrec prin credibilitate și confort stările de o complexitate reală. Minciuni ca un drog, ca o otravă, din cauza cărora nu reușim să ne trezim și din cauza cărora nu vom reuși să ajungem la răspântie”. România a căzut într-o capcană și din cauză că nu mai are lideri adevărați, care să-și asume „rolul de a avea viziune, identitate și de a practica efortul de a-o conduce pe ceilalți într-o direcție coerentă și profitabilă”. O țară nu numai fără busolă, dar și fără navigatori. Avem, în schimb, „oameni în funcții, VIP-uri, dar nu mai avem personalități de conținut, de ambiție și de implicare în viața politică

O altă cauză a degradării României este și raportarea la stări, la sursele din mediile externe. „Părăsim tradițiile, autoanaliza, actualizarea la zi și retipărim ceea ce se poartă la modă. Am putea spune că există riscul de a fi ultima generație de români. Ne pierdem și ne diluăm identitatea până la dispariție și devenim o parte din populația globală”.

Analistul a adus în discuția și problema diasporei, a valului masiv de români plecați în străinătate în căutarea unei vieți mai bune, având drept consecință demolarea familiei tradiționale. Despre exodul creierelor, analistul a subliniat că este efectul unui comerț uman irezistibil, manipulat în mod pragmatic de companii și institute din străinătate. „Plecarea din țară are rădăcini și în sursele de atracție. Sunt companii și institute în străinătate care se uită la România și extrag oameni ca voi. Există un cinism și o exactitate în a stimuli plecarea din țară a oamenilor harnici, tineri și de calitate foarte bine identificați”.

De asemenea, analistul s-a raportat și la hoție, sau la o boală mai gravă decât aceasta – „tolerarea corupției”, or la hoția de roluri. „Avem impostori, oameni ascunși, traficul de influență este printre ramurile cele mai profitabile și mai active în viața publică și în economie”.

După o astfel de analiză, concluzia nu putea fi decât una pesimistă: „Ne putem confrunta cu un viitor turning point extreme de sever în selectarea resurselor, traseelor și pasagerilor. Ne simțim ca într-un runaway train, cu conductorii și controlorii părăsiți în gară. Poate suntem lipsiți de viitor.  Una dintre frustrările mele este că lipsește din dezbaterea publică o analiză logică, sistemică, profesionistă despre pericole care pasc țara, populația și propria noastră colectivitate”.

news@umfiasi.ro

news@umfiasi.ro

News@umfiasi.ro este portalul de știri al Universității de Medicină și Farmacie “Grigore T. Popa” Iași.

Comentarii

Nu exista comentarii Fii primul care comenteaza acest articol!

Scrie un comentariu