Patronul spiritual al Universității de Medicină și Farmacie „Grigore T. Popa” constata amar și dezamăgit, într-un articol din Însemnări ieșene, an. I, nr. 8, 15 apr. 1936, că ai săi contemporani și-au uitat înaintașii și merg înainte goi de conținut, ca și cum lumea ar porni de la ei. „Niciun fior al trecutului, nicio privire retrospectivă de la care să prindem puteri şi entuziasm. Dar asta se cheamă: rupere de trecut. Şi această rupere duce sigur la sterilitate şi la veşnică începere din nou: fără spor şi fără avânt”.
Universitatea de Medicină și Farmacie „Grigore T. Popa” nu vrea să se rupă de trecut, pentru că prezentul și viitorul sunt definite tocmai de acest trecut, scufundat în istorii și epoci. Iar legătura, peste timp cu valorile de altădată, este reeditarea uneia dintre revistele simbol ale Iașului – „Însemnări ieșene”, înființate în urmă cu 81 de ani de Grigore T. Popa, Mihail Sadoveanu și George Topârceanu.
Primul număr al „Însemnărilor ieșene” – serie nouă, coordonat de un colectiv condus de prof. univ.dr. Viorel Scripcariu – rectorul UMF Iași, prof.univ.dr. Eugen Târcoveanu – directorul editorial al editurii Gr. T. Popa și de dr. Richard Constantinescu, de la disciplina de Istorie a Medicinei, readuce în prezent nume care au consacrat revista – Grigore T. Popa, Mihail Sadoveanu, George Topârceanu, cu texte vechi dar extrem de actuale. De asemenea, pentru a marca Centenarul Marii Uniri, acest prim număr și conține un dosar Centenar – cu povești și amintiri din Marele Război ale medicilor scriitori. Lansarea „Însemnărilor ieșene” va avea loc în cadrul Zilelor UMF Iași, pe 8 decembrie, de la ora 12.00, în Aula „George Emil Palade”.
Publicația lunară „Însemnări ieșene” a fost înființată în 1936, sub conducerea conducerea lui Mihail Sadoveanu, George Topârceanu (până în mai 1937), Mihai Codreanu şi Grigore T. Popa (până în 1940). Revista, care a apărut vreme de cinci ani, își propunea să trateze „chestiunile literare şi ştiinţifice cu o altă conduită decât aceea pe care au urmat-o marile publicaţii apărute în acest cadru cultural”. Dintre colaboratorii Însemnărilor ieșene amintim, pe lângă fondatori, pe Ionel Teodoreanu, Otilia Cazimir, Demostene Botez, George Lesnea, Mihai Ștefănescu-Galați. Formatul revistei includea articole, povestiri, studii, eseuri, poezii, cronici literare și artistice, recenzii de cărți etc. După 1990, au mai apărut două serii noi ale revistei care, din păcate, nu au avut întindere temporară.
Ca intelectual de formație ieșeană, nu pot să nu vibrez la întâmplările culturale din orașul celor șapte coline.Domnul profesor Dumitru Dorobăț,vrâncean de frunte,slujitor zeci de ani al Universității Al.I.Cuza,îmi va trimite ultimul număr al revistei și voi scrie o cronică,posibil în Luceafărul de Botoșani. Sunt absolvent al Facultății de Filologie de la UAIC,1965.Prof.Vasile Lefter