Miercuri, 26 iunie, pe esplanada Universității de Medicină și Farmacie „Grigore T. Popa” din Iași, se va desfășura tradiționala ceremonie de absolvire. Evenimentul, aflat la a șasea ediție în acest format, se împarte în două părți: dimineață, începând cu ora 9.45, va avea loc Ceremonia de Înmânare a Certificatelor de Absolvire tuturor absolvenților, care va cuprinde înmânarea diplomelor, precum și discursurile decanilor și ale decanilor „de suflet” ale absolvenților. În cea de a doua parte, de la ora 19.00, după ceremonialul drapelelor, rectorul Universității, prof. univ. dr. Viorel Scripcariu va adresa salutul său promoției 2019, urmat de cele ale decanilor Facultății de Medicină, Medicină Dentară, Farmacie și Bioinginerie Medicală.

„Vă invit să sărbătorim împreună, ca în fiecare an, promoția care încheie studiile universitare. Absolvirea studiilor universitare este un moment deosebit şi merită punctat într-un mod deosebit. Urmând exemplul ceremoniilor de absolvire organizate de universităţi de prestigiu din afară, am transformat această zi într-una care va rămâne un moment deosebit în viaţa absolvenţilor şi a familiilor lor. Studenții și absolvenții noștri trebuie să aibă sentimentul de apartenenţă la o comunitate universitară de elită.” a declarat prof.univ.dr. Viorel Scripcariu.

Un moment mult așteptat este premierea șefilor de promoție a celor patru facultăți din cadrul UMF Iași. Urmează un speech motivațional susținut de un invitat surpriză, după care cursul festiv, susținut în acest an de un cadru didactic îndrăgit de studenți – prof. univ. dr. Radu Iliescu. Finalul este rezervat, ca de fiecare dată, unui moment solemn așteptat, încă din anul I, de toți studenții UMF Iași: rostirea Jurământul lui Hippocrate.

 

Nu-ți ucide visul”

I got admitted into the great institution of “Gr. T. Popa” University of Medicine and Pharmacy Iasi in 2013 after studying Veterinary Medicine for almost 4 years and then realized my heart was somewhere else. To pursue my dream of becoming a Medical doctor, against all the odds, I decided to take the bold step of applying to this great institution and thankfully I got admitted”. Judith este nigeriancă, provine dintr-o familie cu șapte frați și aici, la UMF Iași, și-a urmat glasul inimii. A muncit din greu, în anul IV a reușit să ia bursă de merit și astăzi se numără printre absolvenții care mâine, 26 iunie, vor rosti, pe esplanada UMF Iași, emoționantul Jurământ al lui Hippocrate.

Atracția mea pentru medicină s-a putut contura de când eram copil, când cochetam cu minimul instrumentar la îndemână, o seringă adevărată de sticlă, și care s-a materializat destul de târziu în viață mea, după absolvirea altor facultăți. Cel ce a contribuit realmente în împlinirea visului meu a fost prietenul meu de atunci, actualmente soțul meu, Timothy, căruia la începutul relației noastre i-am divulgat, aș putea spune, secretul meu ținut în taină până atunci, că doresc să urmez cursurile facultăți de medicină pentru a deveni medic. Răspunsul lui a fost ca un val ce s-a ancorat în final de țărm, spunându-mi: NU-ȚI UCIDE VISUL. Nu știam când, cum și unde acest vis se va definitiva, dar în final m-am hotărât pentru țara mea natală România, în împlinirea acestuia. Și alegerea Universității a fost deasemenea o piatră de încercare, ardeleancă fiind, am ales Moldova, și în special Iași (după cum spune soțul meu, Iașul Marilor Iubiri), în ciuda sugestiilor făcute de unele cadre universitare și colegi din facultățile anterioare”. Ioana Maria și-a împlinit visul aici, la UMF Iași, iar miercuri, la cursul festiv, povestea ei se va împleti cu celelalte 1701 de povești care au ajuns la un capitol important și emoționant: ceremonia de absolvire.

Aujourd’hui est un jour pas comme les autres, un jour qui clôture six années pleines d’expériences, d’apprentissage et de leçons. Des expériences forgeant notre personnalité et nous préparant aux grandes responsabilités qui nous attendent. Cette préparation ne saurait se faire sans l’encadrement bienveillant de notre Université, que nous remercions d’ailleurs de nous avoir donné l’opportunité de réaliser notre rêve, même loin de nos pays respectifs. De nous avoir aussi permis de nous sentir chez nous.Nous sommes sûrs, que pour la plupart, nous resterons attachés à ce pays, notamment à la ville de Iasi et à son Université, que nous portons dans nos cœurs.”, mărturisește și Othmane Touirssa, un tânăr fermecător și poliglot, pentru care Iașul a devenit, după Casablanca, un alt loc căruia îi poate spune „acasă”.

Ziua de miercuri, 26 iunie, este dedicată lor, lui Judith, Ioanei, lui Othmane…Tuturor celor 1702 de absolvenți, români și străini, care au ales să-și urmeze visul aici, la Universitatea de Medicină și Farmacie „Grigore T. Popa” din Iași. I-am rugat pe câțiva dintre ei să aștearnă pe hârtie câteva rânduri în acest moment important al vieții lor, când oboseala și stresul acumulat de-a lungul anilor de studiu s-au risipit și au lăsat loc emoțiilor și mândriei pe care o simt toți tinerii, la final de facultate.

 

Promoția 2019 în cifre

Absolvenții promoției 2019 sunt din 33 de state ale lumii. Cei mai mulți din afara României sunt din: Franța – 112, Israel – 90, Maroc – 74, Tunisia – 72, Grecia – 36, Marea Britanie – 24, Republica Moldova – 11, Germania – 8

 

Testimoniale absolvenți

Facultatea de Medicină

I got admitted into the great institution of “Gr. T. Popa” University of Medicine and Pharmacy Iasi in 2013 after studying Veterinary Medicine for almost 4 years and then realized my heart was somewhere else.

To pursue my dream of becoming a Medical doctor, against all the odds, I decided to take the bold step of applying to this great institution and thankfully I got admitted.

Through hard work, discipline, determination and God’s grace, I was able to overcome all the challenges that I was faced with and was honored with a scholarship from the university at the end of the fourth year.

I cannot emphasize enough how grateful I am for the great opportunity I was given by this University to be able to realize my dream and how this has been the best foundation to set my career as a Medical doctor into sail.

I remain eternally grateful to God whose grace has been abundant, to my parents (Engr and Mrs Festus Ojimba) who have relentlessly sacrificed to see that I achieve my dream. They are indeed the best support system ever. 

To my fiancé, for his unwavering love and support.

To my siblings who have loved and prayed for me every step of the way, to my friends, my church family and everyone who has wished me well, I say THANK YOU.” Judith Ojimba Chinemerem

 

Atracția mea pentru medicină s-a putut contura de când eram copil, când cochetam cu minimul instrumentar la îndemână, o seringă adevărată de sticlă, și care s-a materializat destul de târziu în viață mea, după absolvirea altor facultăți. Cel ce a contribuit realmente în împlinirea visului meu, a fost prietenul meu de atunci, actualmente soțul meu, Timothy, căruia la începutul relației noastre i-am divulgat, aș putea spune, secretul meu ținut în taină până atunci, că doresc să urmez cursurile facultăți de medicină pentru a deveni medic. Răspunsul lui a fost ca un val ce s-a ancorat în final de țărm, spunându-mi: NU-ȚI UCIDE VISUL. Nu știam când, cum și unde acest vis se va definitiva, dar în final m-am hotărât pentru țara mea natală România, în împliniră acestuia. Și alegerea Universității a fost deasemenea o piatră de încercare, ardeleancă fiind, am ales Moldova, și în special Iași (după cum spune soțul meu, Iașul Marilor Iubiri), în ciuda sugestiilor făcute de unele cadre universitare și colegi din facultățile anterioare. Ca familie, desigur că timpul și distanța (peste 10 mii de kilometri) ne-au ținut departe unul de celălalt, dar dragostea în primul rând, încrederea unul în celălalt, devotamentul fiecăruia în domeniul lui și nu în ultimul rând credința în Dumnezeu, ne-au ținut unul lângă celălalt, în toți acești ani, în ciuda vicisitudinilor întâmpinate. Țin să mulțumesc în primul rând soțului meu, în tot sprijinul acordat; deasemeni profesorilor noștri care ne-au călăuzit și îndrumat pașii, în a deveni ceea ce suntem astăzi, medici. Deasemeni și mamei mele care desigur ca s-a bucurat să fiu alături de ea, fraților mei, surorii mele, nepoților mei, colegilor și prietenilor de aici din Iași.” – Ioana-Maria Țepeș-Bobescu (Moore)

 

Aujourd’hui est un jour pas comme les autres, un jour qui clôture six années pleines d’expériences, d’apprentissage et de leçons. Des expériences forgeant notre personnalité et nous préparant aux grandes responsabilités qui nous attendent.

Cette préparation ne saurait se faire sans l’encadrement bienveillant de notre Université, que nous remercions d’ailleurs de nous avoir donné l’opportunité de réaliser notre rêve, même loin de nos pays respectifs. De nous avoir aussi permis de nous sentir chez nous.

Nous sommes sûrs, que pour la plupart, nous resterons attachés à ce pays, notamment à la ville de Iasi et à son Université, que nous portons dans nos cœurs.

Nous pouvons dire aujourd’hui, haut et fort, que nous sommes fiers de terminer notre cursus médical à l’Université de médecine Grigore T. Popa de Iasi.” – Othmane Touirssa

Este ora 23:42, o oră bună de meditat asupra unor evenimente ce s-au petrecut în acești 6 ani de facultate; ani cu bune, cu mai puțin bune, cu lacrimi de bucurie sau de tristețe, cu zâmbete până la urechi sau un duh mâhnit, toate adunate bine într-un bagaj ce îl voi purta mult timp de acum încolo. Dacă ar fi să descriu într-un cuvânt această etapă din viața mea, acesta ar fi cu siguranță BINECUVÂNTARE! Am simțit din plin mana lui Dumnezeu la lucru în viața mea, mai ales când eram la capătul puterilor. Una dintre cele mai importante lecții pe care le-am învățat în acești 6 ani a fost “trebuie sacrificiu pentru a-ți îndeplini visul”. În cazul meu, sacrificiul a constat într-un loc de muncă pe toată perioada studiilor. Am fost nevoită să spun pas mai multor evenimente recreative sau pur și simplu să spun pas zilelor de odihnă. Am fost întrebată frecvent cum de mă pot descurca cu ambele, același răspuns îl dau și acum “nimic prin puterea mea, pot totul prin El (Dumnezeu)!” Lui îi datorez toată mulțumirea. Nu am fost lipsită de momente de frustrare, de epuizare, de mâhnire, dar când știi cine este la cârma vieții, capeți un suflu nou.

Pentru ai mei colegi, haideți să fim medici care fac diferența; haideți să nu repetăm greșelile făcute de cei din jurul nostru! Așa sa ne ajute Dumnezeu!”Otilia Sbângu

 

Facultatea de Medicină Dentară

Se spune că studenția este cea mai frumoasă perioadă a vieții, iar eu nu pot decât să întăresc această afirmație . Toți cei 6 ani petrecuți în UMF ”Grigore.T.Popa ” au trecut precum o clipă. Ani în care am râs, am plâns din cauza examenelor, am pierdut nopți, am adunat amintiri pe care nu le pot uita niciodată. Ani în care am creat legături puternice atât între colegi, cât și cu cadrele didactice care ne-au îndrumat spre o pregătire profesională fără cusur. Am muncit 6 ani dar drumul nostru nu se oprește aici. Noi, tinerii absolvenți, suntem viitorul sistemului medical, iar asta nu ne face decât să ne motiveze și mai mult pentru anii de muncă ce vor urma de acum încolo . ” – Andreea Iordan

Când esti întrebat cu ce gânduri rămâi după facultate, la ce poți să te gândești decât la cei 6 ani trecuți pe lângă tine fără ca măcar să realizezi cât de ușor s-a întâmplat asta. Îți vin in cap momentele in care ai fost dezamăgit, pentru că pot spune, cu siguranță, că nu au fost puține. Pe cât de multe prietenii ai format cu colegii in perioada asta, pe atât de multe dezamăgiri. Pentru că maturizarea presupune, de multe ori, și trecerea asta bruscă la a vedea lumea reală, ceea ce e de speriat în primă fază. Ființe realiste ce suntem obligați să fim, uităm de frumusețea multor momente. Cum ar fi primul dintisor făcut la morfo dinți care încă stă pe post de bibelou la mama acasă pentru că e mândră, oricât de urât ar fi ieșit. Primele momente în care ai simțit că după liceu, poti găsi prieteni si aici la UMF, unii pe viață, altii pentru o perioadă destul de lungă in care să îți fi învățat o lectie anume despre oameni. Sau prima restanță (trebuie să recunoaștem că și restanțele au frumusețea lor aparte). Voluntariatul are aici un loc special. E lucrul pe care l-am făcut cu cel mai mare drag în toți acești ani, mai ales când am lucrat cu copii, iar în ultima perioadă m-a făcut să îmi doresc să merg spre această parte a stomatologiei. Ca să dăm Cezarului ce e al Cezarului, realizăm că profesorii chiar ne-au format în decursul acestor 6 ani. Cu diferite lecții, mai mult sau mai putin plăcute, care si-au lăsat amprenta în dezvoltarea noastră ca viitori medici. Sentimentul ăsta de sfârșit, de teamă dar și de bucurie că începe un nou capitol în viața noastră, e plăcut si plin de curiozități. Bucuria mea ar fi să îmi văd colegii cum evoluează in continuare, și cum fiecare își face mândri părinții dar si pe sine, pentru că asta e cel mai important.”Mădălina Murariu

 

Growing up I always wanted to be a dentist, but instead, I ended up graduating Chemical Engineering. However, after working for a short period of time, the opportunity to study dentistry at UMF Iasi was presented, a risk which I decided to take due to my earlier ambition and desire to become a dentist. It was scary at first, coming from the UK to Romania with a new culture, people, language, but soon enough I adapted and six years later here I am writing this testimonial. One thing that stands out at UMF Iasi, is that your effort will always be rewarded and I believe this faculty has provided me the stepping stone to a successful dental career” – Mohammad Ahsen Khalid

 

Facultatea de Farmacie

De ce am ales să fiu farmacist?

Aș vrea să încep cu viața, ea este totul! Iar eu sunt sigur că aceasta ne-a fost dăruită, nicidecum n-am câștigat-o.

Am ales această frumoasă profesie gândindu-mă că la fel cum mie mi-a fost dăruită viața, la rândul meu, pot dărui viață prin însănătoșirea oamenilor aflați în momente grele.

Sunt sigur că pe lângă omenescul gând “este o meserie curată și bine plătită” toți colegii mei au o imagine ce domnește în mintea lor, și anume aceea în care iți ajuți aproapele, nu poate fi nimic mai plăcut decât bucuria nespusă a dăruirii de bine, a faptului că oamenii vin la tine să îi faci bine, mulțumirea sinceră din ochii oamenilor iți aduce o satisfacție neprețuită.

Cu toate frumusețile ce le vei cunoaște după terminarea studiilor, în viața de student la Facultatea de Farmacie simți cu adevarat că trăiești, te dezvolți, iți cunoști noi limite , dar nu pentru mult timp, ai un ritm alert prin care acestea sunt depasite, iar toate aventurile, trăirile, urcușurile și coborâșurile sunt posibile datorită unor oameni exemplu, cadrele didactice.

Imi place foarte mult ceea ce fac, poate din acest motiv nu o consider o Facultate“extrem de grea”, cum majoritatea liceenilor o privesc.

 Prin aceste rânduri insist să mulțumesc cadrelor didactice pentru că au avut grijă să mă treacă prin eșec ,arătându-mi că doar prin muncă și dăruire pot ajunge un bun farmacist!” – George Victoraș Sîncu

 

Pentru mine, cei cinci ani alai Facultatea de Farmacie au reprezentat o etapă cu o mare importanță în parcursul formării mele profesionale, contribuind în același timp la dezvoltarea mea ca om, dobândind responsabilitate, încredere și curaj. Astfel, la terminarea acestei etape, mă consider a fi același boboc din anul I, plin de speranţă și cu multe idealuri, dar mai puțin neștiutor.

În ciuda efortului depus pe parcursul anilor, absolvirea Facultății de Farmacie rămâne, pentru mine, fără indoială a fi cea mai mare realizare de până acum și cea mai bună decizie luată, având în vedere faptul că mă regăsesc pe deplin în profesia aleasă.” Mocanu Ramona-Marina

 

Cei cinci ani petrecuți în cadrul Facultății de Farmacie reprezintă o ascensiune, un drum cu trăsături de bildung. Cunoștințele pe care le-am dobândit, experiențele pe care le-am trăit, persoanele care și-au lăsat adânc amprenta asupra caracterului și a carierei profesionale, cadre didactice și colegi deopotrivă, toate au contribuit la transformarea mea într-un specialist în domeniul sănătății. Farmacistul este om de știință, cel mai bun prieten, prima persoană calificată la care apelezi, cu puterea și cunoștințele de a menține starea de sănătate.

Am ales această profesie crezând că este potrivită pentru mine. Acum, când acele vremuri sunt cu mult în urmă și mă pot declara cu mândrie Absolvent, sunt sigură că am făcut alegerea cea mai bună. Facultatea de Farmacie din cadrul Universității de Medicină și Farmacie “Grigore T. Popa”, Iași formează specialiști și caractere. Iei câte ceva de la cei mai buni, pentru a deveni tu însuți cel mai bun.” Alexandra Aioanei

 

Farmaciștii participă la îngrijirea pacientului într-un mod unic, fiind specialiști în domeniul medicamentului. Facultatea de farmacie oferă multe oportunități de angajare după terminarea studiului, de la cercetare și dezvoltare la consilierea pacientului în farmacia comunitară, iar domeniul este în continuă creștere, permițând absolvenților să aleagă ceea ce este potrivit pentru ei.

Ceea ce m-a atras pe mine la această facultate este faptul că meseria de farmacist îmbină cunoștințele medicale cu abilitățile de comunicare și permite lucrul cu oamenii.” – Teodora Nebunu

Clișeic sau nu, studenția reprezintă cea mai frumoasă perioadă a vieții, un adevăr pe care nimeni nu îl poate ignora, cu atât mai mult noi, absolvenții Promoției 2019. Acum, aflându-ne la granița fragilă cu temuta maturitate, acest adevăr devine tot mai pregnant. Uitandu-ne timid în spate, cu greu înțegem cum s-a întâmplat ca lunga perioadă ce parea la început, acum este gata să se sfârșească… Cu toate acestea, ne răsar „amintirile de neuitat din studenție”, martorii imparțiali ai timpului trecător și neiertător.

Facultatea de Farmacie, al cărui absolvent voi deveni foarte curând, mi-a oferit ocazia de a petrece perioada studenției într-un mod autentic, pe care cu siguranță mi-l voi reaminti cu drag. De la experiența academică intensă până la clasicele și nelipsitele escapade ale tinereții, le-am bifat și mai ales, îmbinat armonios pe toate.

Cuvântul magic pentru mine, care va deveni de acum un reper statornic raportat la viața de student și la pregătirea mea profesională și personală, este voluntariatul. Voluntariatul este și va rămâne pentru mine povestea cu final fericit care încununează ultimii cinci ani de zile… povestea pe care oricine o poate scrie în stilul propriu și original, având nevoie doar de o licărire timidă – dorința vie de „schimbă-lume.” –Andra Ababei

 

Facultatea de Bioinginerie Medicală

Bioinginerie a însemnat singura opțiune după terminarea liceului. Singura în care am avut certitudinea că mă va ajuta pe plan profesional. Însă în cei 4 ani am descoperit că, ȋn acest mediu, îmi pot valorifica anumite calități și să mi le dezvolt pe altele. Sub îndrumarea unor profesori minunați am descoperit încrederea, autodepășirea și că, la sfârșitul acestei perioade, atât zilele de muncă în laborator, orele petrecute pentru a învăța sunt cele ce vor rămâne sub forma unor amintiri, dar și, ȋn final, a prieteniilor pe care le-am legat.” – Alexandra Vasilică

În cei patru ani de facultate pot spune că am trecut prin toate stările, de la calm la stres, de la bucurie la tristețe, însă, acum la final, cu toate că au exista și momente grele, pot afirma că facultatea a fost o etapă foarte frumoasa din viața mea.” Alexandra Maftei

 

Ca reprezentant de an, pot spune că Facultatea de Bioinginerie a însemnat pentru mine autodepășire, organizare, stăpânire de sine și dorința de a fi totul bine pus la punct. A însemnat, mai mult de atât, o gândire colectivă și nu individualistă, implicare și dorința de a fi omul informat la care orice coleg a putut căuta răspunsuri. Ceea ce m-a motivat ca simplu student: îmbinarea tehnologiilor cu tot ceea ce înseamnă organismul uman, dar și prezența unor oameni minunați ce au contribuit la evoluția mea. Unii mi-au fost alături prin simple critici, alții prin bunătate și susținere, alții oferindu-mi ajutor și informații. Acești oameni minunați sunt de fapt colegii și profesorii alături de care am călătorit de-a lungul acestor 4 ani, iar acum pășesc spre următoarea etapă a vieții mele cu prietenii pe viață, cu un bagaj de cunoștințe și cu entuziasmul că da, noi putem să punem orice lucru în mișcare.” – Camelia-Andreea Teodorescu

 

Poate pentru mulți , inclusiv și pentru mine, Facultatea de Bioinginerie Medicală a reprezentat la început o opțiune de rezervă, dar odată cu implicarea în această facultate a ieșit la iveală motivul pentru care am ales să continui acest drum, îmbinarea fenomenelor medicale cu ramura tehnică și de dezvoltare a noi dispozitive inovative în acest domeniu. Bioingineria medicală poate fi văzută ca un amalgam de materii care nu au legătură una cu cealaltă, dar care, la final de zi, puse pe hartie și recitite, îți dai seama că nu au logică una fără cealaltă.” – Alexandru-Marian Bordaș

 

Am ales această specializare pentru că îmi doream o schimbare. Spun schimbare pentru că vedeam o imagine a mea, proiectată în viitor și făcând parte dintr-un domeniu (profil) medical care impune, din punctul meu de vedere, ieșirea din zona de confort și faptul că poți fi expus unor situații de decizie extreme. În cei 4 ani petrecuți aici am avut parte de o multitudine de elemente teoretice cu o bună aplicabilitate într-o viitoare carieră și care ne-au solicitat activ o gândire critică. ,,A ști, a face și a fi” – așa se pot rezuma cei 4 ani de facultate, în care am învățat că este important să fim creatori de contexte și nu doar să jucăm un rol într-un context creat de alții pentru noi.” – Natalia Posteucă

 

Facultatea de Bioinginerie pentru mine reprezintă patru ani de urcat pe “munte”. Muntele care reprezintă personalitatea mea. Cunoștințele mele, prietenii mei, profesorii, colegii mei, familia, toți m-au susținut și m-au împins de la spate să ajung în vârf. Fără greutățile întâmpinate pe drum nu puteam ajunge ceea sunt azi. În facultate am învățat să îmi potențez atuurile și să îmi atenuez defectele, am învățat să fiu competitivă și să ajut mereu când am ocazia, am învățat să respect și să recunosc oamenii care merită respect. Au fost patru ani frumoși, patru ani grei dar pot spune că per total au fost patru ani pentru care sunt recunoscătoare tuturor.” – Antonia Damoc

 

Am ajuns cu bine la finalul acestei călătorii minunate alături de mica mea familie de la BIM ce îmi va lipsi enorm de mult. Această călătorie m-a învățat cum sa fiu mai responsabilă, mai organizată, mi-a adus prietenii ce vor dura o viață și experiențe memorabile. Voi fi mereu recunoscătoare profesorilor pentru care meseria a însemnat pasiune și care ne-au îndrumat spre cea mai bună versiune a noastră.” –Mihaela Crețu

 

Cei 4 ani de facultate au reprezentat pentru mine o etapa esențială în procesul maturizării. Toate zâmbetele colegilor, momentele de bucurie în urma promovării examenelor, zilele și nopțile petrecute învățân, vor rămâne în mintea și în sufletul meu ca frumoase amintiri. Experienta facultății m-a schimbat semnificativ și m-a ajutat să evoluez atât în ceea ce privește domeniul medical, cât și în dezvoltarea personalității mele.” – Gabriela Mihai

 

În toți acești 4 ani am parcurs cu toții drumul ce a reprezentat tranziția noastră de la stadiul de liceeni nehotărâți la stadiul de profesioniști în câmpul muncii. În această perioadă, am legat prietenii, am căpătat aptitudini și ne-am dezvoltat sub îndrumarea profesorilor noștri minunați. Chiar dacă drumurile multora dintre noi se despart, fotografiile, amintirile și prieteniile vor rămâne mereu.”Matei Moruz

 

Întrebări mi-am pus de când eram mică: Cum ar  fi să pot face bine oamenilor, să-i ajut să meargă din nou pe propriile picioare?

Acum câțiva ani s-a făcut un film la care mă uitam obsesiv de nenumărate ori. În acest film, o fată cu vise mărețe și înclinații sportive a suferit un accident. A început recuperarea medicală, iar kinetoterapeutul, cu timpul, a ajutat-o să meargă din nou, iar dupa o perioadă s-a reîntors la visele și inclinațiile ei. Lucrul ăsta mi-a trezit curiozitatea și m-a făcut să-mi doresc cu putere să fac și eu asta.

Fără să-mi dau seama prea mult, timpul a trecut, iar eu am optat pentru facultatea de Bioinginerie Medicală, specializarea: Balneofiziokinetoterapie și recuperare medicală. De ce am făcut asta? Pentru că am avut un sentiment puternic de a-mi urma inima care urla cu putere că aici e locul meu.Nu regret nicio secundă decizia luată atunci. Această facultate mi-a oferit direcții de dezvoltare atât pe plan profesional, cât și pe plan personal și m-a pus în fața unor opurtunități deosebite. Mi-a fost teama de acest nou început, bineînțeles, dar în cei doi ani petrecuți aici, pot afirma faptul că am avut profesori pe care m-am putut baza și i-am considerat pe unii adevărați lideri de opinie, care mi-au deschis ochii asupra unor elemente kinetologice teoretice și practice, ce mi-au croit un început de drum spre a fi un bun kinetoterapeut și mai pot afirma cu bucurie că am avut parte de un colectiv prietenos care m-a ajutat să mă acomodez mai repede cu facultatea și cu tot ce înseamnă ea.” – Cristiana Iosub

 

„Experiența mea în această facultate a fost una plăcută dar din păcate scurtă. Imi aduc aminte cum în primul an eram speriat de sesiune, auzind de la colegii mai mari că e îngrozitor. Însă, ajuns acum la final, îmi dau seama că nu a fost ceva de speriat, că mai de speriat este de fapt ceea ce urmează după, faptul că fiecare dintre noi trebuie să înfruntăm viața. Abia asta este o sesiune de speriat. În anul 2 într-adevăr a fost mult de muncă, a fost anul care consider eu că ne-a ajutat să ne alegem calea pe care vrem sa mergem, fiind foarte diversificat. Anul 3? Care? Că nici nu știu când  a trecut. Dacă am un regret legat de această facultate, este regretul că are doar 3 ani, 3 ani în care am legat prietenii, ne-am format pe noi și am pășit mai aproape de meseria pe care ne-am ales-o.”George Negru