Muzeul noului Centru de limbi moderne și integrare culturală al Universității de Medicină și Farmacie Grigore T. Popa și-a întîmpinat publicul cu un exponat unicat în România. Este vorba de cunoscutul atlas de anatomie al medicului olandez Godefridi Bidloo, din 1685, cu ilustrații semnate de pictorul Gerard de Lairesse. În toată lumea sunt doar o sută de exemplare, iar UMF Iași este onorat să se alinieze marilor biblioteci universitare ale lumii care dețin atlasul lui Bidloo: Oxford, Yale și Glasgow. Atlasul a fost donat Universității de către marele profesor Ion Iancu, cel al cărui nume îl poartă Institutul de Anatomie al UMF Iași.
„Medicul, anatomistul, naturalistul și poetul Godefridus Bidloo (Amsterdam, 1649-1713, Leyda) a fost profesor de medicină și chirurgie la Leyda și, pentru o vreme, medic personal regelui Wilhelm al III-lea al Angliei (1650-1702), care s-a stins în brațele sale. A făcut interesante observații asupra nervilor, s-a preocupat de parazitologie, a fost membru al Societății Regale din Londra și a polemizat cu fostul său profesor Frederick Ruysh (1638-1731). Lucrarea pe care a publicat-o în 1685, aflată în patrimoniul Disciplinei de Istoria Medicinei din Iași, este considerată de către specialiști valoroasă, mai ales datorită celor 105 desene, ce diferă față de convențiile anterioare ale ilustrației anatomice, realizate de Gerard de Lairesse (1641-1711), cel mai popular pictor al vremii din Amsterdam, și gravate de Abraham Blooteling (1640-1690)”, a explicat dr. Richard Constantinescu, de la Disciplina Istoria Medicinei.
Cel care a descris glandele bulbouretrale, chirugul William Cowper (1666-1709), a publicat în 1698 „Anatomy of the Humane Bodies” în care a folosit, fără a recunoaște, opera lui Bidloo și Lairesse. Editorii lui Cowper cumpăraseră 300 de copii ale gravurilor – din pricina faptului că Anatomia lui Bidloo nu se vânduse. Cowper a redactat un text nou în limba engleză. A urmat o aprigă dispută. Bidloo l-a acuzat pe Cowper și a scris „Gulielmus Cowper, criminalis literari citatus, coram tribunali” în care l-a atacat dur pe cel care și-a însușit munca altora. Acest plagiat este cunoscut ca fiind unul din cele mai importante din istoria medicinei. Prima lege a dreptului de autor a intrat în vigoare, prin decizia paramentului britanic, în anul 1710 („The Statute of Anne”).
În cadrul muzeului se găsesc și alte lucrări rare: „Descrierea și întrebuințarea apei simple și a apelor minerale din Moldova compusă de Dr. A. Fătu”, tipărită în 1851, „Leçon d’ouverture prononcée le 4 Novembre 1899 par le Dr. N. Leon, Professeur à la Faculté de Médecine de Jassy” – din 1900 sau „Autoplastie de la Lèvre inférieure par lambeau cervical dex fois renversé par A. Tzaïco, prosecteur a l’Institut d’Anatomie, ancient chef de clinique chirurgicale à la Faculté de Médecine de Jassy (Roumanie)”, din 1921.
[ot-gallery url=”http://news.umfiasi.ro/gallery/anatomia-corpului-uman-1685/”]
