Zilele UMF Iași 2017: Recuperarea memoriei marelui profesor, urolog și publicist Mihai Ștefănescu-Galați
28/11/2017
news@umfiasi.ro (344 articole)
0 comentarii
Distribuie

Zilele UMF Iași 2017: Recuperarea memoriei marelui profesor, urolog și publicist Mihai Ștefănescu-Galați

Clic pentru a deschide afișul evenimentului

Cu ocazia Zilelor Universității de Medicină și Farmacie „Grigore T. Popa” Iași (7 – 8 decembrie), în Aula George Emil Palade, va avea loc lansarea a două cărți semnate de Mihai Ștefănescu-Galați (1874-1945), un mare nume al medicinei românești căzut, pe nedrept, în uitare. Este vorba de „Amintiri din Marele Război” și „Răniți și ranițe. Chirurgia Marelui Război”, două volume editate și prefațate dr. Richard Constantinescu, autor și iatroistoriograf, de la disciplina de Istorie a Medicinei din cadrul UMF Iași, editor al operei de război a lui Mihai Ștefănescu-Galați. Lansarea de joi, 7 decembrie, face parte dintr-o serie mai amplă de evenimente ale UMF Iași, incluse în Programul Centenar al Primăriei Iași.

„Am descoperit cu bucurie un Om, un creator de școală, un autor și, esențial, un mare caracter – Mihai Ștefănescu-Galați. Pe baza documentelor de arhivă am lămurit confuzia privitoare la anii săi de naștere și de deces: 1874, respectiv 1945, precum și la locul în care se află rămășițele sale pământești. Volumele pe care le-am editat, alcătuite din scrieri ale autorului, dau seamă de momentele teribile prin care a trecut Iașul și Moldova și oferă o imagine a participării medicilor pe frontul Marelui Război. Mihai Ștefănescu-Galați, pe nedrept uitat, este un medic-scriitor cu o mână sigură, ce trebuie reașezat printre scriitorii care au lăsat mărturii despre experiența războiului” – a mărturisit dr. Richard Constantinescu, autor și iatroistoriograf, editor al operei de război a lui Mihai Ștefănescu-Galați.

Medicul Mihai Ștefănescu-Galați a fost unul dintre întemeietorii urologiei românești și primul profesor de urologie din Iași. A fost decan al Facultății de medicină ieșene (1925-1930) în perioada complicată a mișcărilor studențești antisemite promovate de A.C. Cuza și Corneliu Zelea Codreanu.

S-a născut la Galați, în 1874 si a urmat studiile liceale la Liceul Național din Iași, obținând diploma de bacalaureat în științe și litere, în 1891. A urmat cursurile Facultății de Medicină din București, devenind doctor în medicină și chirurgie în cu teza „Asupra relațiunei patologice între ficat și rinichi”. A fost numit asistent la catedra de Anatomie descriptivă a Universitații din București în 1896, specializându-se în urologie în perioada 1901-1905 sub îndrumarea profesorului Petre Herăscu, întemeietorul urologiei românești. Devine docent în chirurgie genito-urinară la Universitatea din Iași în 1905 și, începând cu 1906, ocupă postul de profesor suplinitor la catedra de Anatomie descriptivă a Facultății de Medicină din Iași, fiind numit în același an medic primar al Spitalului „Sfântul Spiridon” din Iași. A fost numit profesor titular la catedra de Clinică Genito-urinară în 1913 pe care a condus-o până 1938, când s-a pensionat.S-a stins din viață la 29 mai 1945, în locuința sa din București.

Mihai Ștefănescu Galați

A organizat și a condus cu succes unități sanitare în Campania din Bulgaria și în Marele Război, fiind decorat cu Meritul Sanitar clasa I, Coroana României, Steaua României cu spade, în grad de ofițer. A scris studii, articole și manuale de urologie, povestiri și memorii de război – materiale incluse de  dr. Richard Constantinescu, de la disciplina de Istorie a Medicinei, în cele două cărți. A fost colaborator la ”Viața Românească” și la ”Însemnări ieșene”, fiind prieten bun cu Garabet Ibrăileanu, George Topârceanu sau Grigore T. Popa.

Războiul cere medicului, mai ales, să fie singurul care să poată îndulci calamitatea dezastrului, redând Țării brațe ca s-o apere și inimă să bată pentru ea. Medicul, prin urmare, trebuie să pună în slujba Țării nu ceea ce-i ordonă, ci ceea ce-i poruncește întreaga lui făptură, ca medic și ca fiul al Țării”, scria Mihai Ștefănescu-Galați.

Era aspru cu superficialii, cu profitorii, care îl evitau și nu-l simpatizau, dar se manifestau întru totul diferit alături de colegii pe care-i simțea că nu sunt de calitate: le cânta, cu mare talent, arii și romanțe și avea dialoguri pline de miez cu aceștia”, îl descrie Richard Constantinescu în prefața volumului „Răniți și ranițe. Chirurgia Marelui război”. Pe măsură ce portretul acestui medic-scriitor își recăpăta luminile și umbrele și i se înfățișa în fața ochilor ca un profesor cu har, un cercetător conștiincios și un om cu înalte standarde morale, dr. Richard Constantinescu a făcut mai mult decât face, în mod normal, un iatroistoriograf: adică să extragă din documente, cărți și albume de fotografii vechi elemente bibliografice esențiale. S-a atașat de personaj și s-a întors în timp, în vremuri de restriște – ale Marelui Război, dar și în cele calde și inspirate, cu prietenii de la ”Viața Românească” și de la ”Însemnări ieșene”, reușind astfel să redea, în afara unor date reci, lipsite de culoare, poezia unei vieți. Un demers de recuperare a unei valori, pe care l-a realizat și înainte, cu patronul spiritual al UMF Iași, savantul Grigore T. Popa.

news@umfiasi.ro

news@umfiasi.ro

<p>News@umfiasi.ro este portalul de știri al Universității de Medicină și Farmacie “Grigore T. Popa” Iași.</p>

Comentarii

Nu exista comentarii Fii primul care comenteaza acest articol!

Scrie un comentariu

Reguli pentru un dialog civilizat: Comentariile se vor incadra in tematica articolului si se vor referi la articol, si NU la autorul acestuia. Va rugam insistent sa folositi un limbaj civilizat si o limba romana curata si corecta. Comentariile care nu respecta aceste doua reguli simple NU vor fi publicate.

Campurile marcate cu * sunt obligatorii