„Săptămâna Creierului” la U.M.F. Iași
15/05/2017
news@umfiasi.ro (331 articole)
0 comentarii
Distribuie

„Săptămâna Creierului” la U.M.F. Iași

Săptămâna aceasta are loc, la Universitatea de Medicină și Farmacie ”Grigore T. Popa” Iași, cea de-a 4-a ediție a celei mai importante manifestări de popularizare a stiinței pentru tineri. Evenimentul desfăşurat pe durata a patru zile: 15-18 mai 2017, între orele 9.00-17.00, în clădirea Facultății de Farmacie a UMF Iași, este compus din mai multe ateliere cu activităţi interactive şi galerii, statice – expoziţii şi dinamice – prezentări audio-video construite în jurul marilor capitole ale studiului creierului şi sistemului nervos în general. Coordonatorul proiectului este cunoscutul medic neurochirurg Bogdan Iliescu, cadru didactic la UMF Iași.

CLICK AICI PENTRU A VA INSCRIE

 

Creierul, un univers într‐o nucă – galerie statică şi dinamică

Această secţiune cuprinde informaţii despre creier, de la informaţii statistice sugestive pentru complexitatea acestui organ (număr de neuroni, de conexiuni, lungimea totală a prelungirilor nervoase şamd), trecând prin momentele importante în descoperirea creierului şi a proprietăţilor sale, până la descrierea celor mai importante funcţii pe care le îndeplineşte (procesarea de informaţii de la cele fundamentale, frică, panica, starea “de luptă” până la cele complexe, procesarea informaţiei vizuale, memoria, personalitatea şamd). Informaţiile sunt cuprinse într-un număr important de postere (30 la ediţia din 2014, 35 la cea din 2015 şi 2016) realizate pentru nivelul (pre)şcolar şi liceal, dar şi într-o prezentare orală cu suport audio- video, gândită ca o excursie în creier şi descoperirea “vizuală” a capacităţilor sale extraordinare.

 

BrainArt – galerie static, atelier

Atelierul presupune o imersiune în procesele abstracte ale gândirii marilor artiști, prin studiul unor detalii de neuroanatomie pe fundalul unora dintre cele mai recunoscute opere internaționale. Încercând să mimăm examenul obiectiv din fișa de observație, vom studia creații importante, le vom descoperi secretele medicale și antecedentele, le vom prezenta istoricul și le vom prezice evoluții. Fiind structurat ca o prezentare interactivă, workshopul se va baza pe implicarea participanților în încercarea de a găsi semne specifice unor boli neurologice în tablouri, sculpturi, ori alte manifestări artistice.

De la chiasma optică subliniată fin în forma unui contur angelic de pe tavanul Capelei Sixtine, la grimasă caracteristică a patologiei neuropsihiatrice înregistrate în „Nebunul” lui Picasso și până la veritabilul sindrom Mona Lisa, expoziția își propune să estompeze limitele rigide dintre analitic și interpretativ. Acum, pânza devine pacient, tușa ia locul anamnezei, iar diagnosticul „clinic” va fi pus pe simptomatologia încrustată în vopsea.

 

Bolile creierului – galerie statică şi dinamică

86 de miliarde de neuroni şi 860 de miliarde de celule gliale, toate compactate într-o masă gelatinoasă de 1,5 kg. Între neuroni se creează suficiente sinapse pentru a depăşi cu cel puţin 1000 de ori numărul stelelor din galaxia noastră. Un univers care se afla într-o perfectă amornie ne asigura noua integrarea în mediul înconjurător prin limbaj, locomoţie, simţuri şi gândire. Însă, afecţiuni precum renumită boala Alzheimeir ce afectează memoria, scleroza laterală amiotrofica ce afectează locomoţia şi multe altele, nu ne sunt deloc străine. Deşi o hartă precisă a creierului uman nu este disponibilă momentan, se ştia că în anumite patologii sunt implicate câteva arii specifice ale creierului, care ne permit elaborarea de tehnici care îşi propun vindecarea anumitor sindroame, una din ele fiind „deep brain stimulation”.

Totuşi, e firesc să ne întrebăm: Cum apar aceste erori şi cum influenţează ele perfectă funcţionalitate a creierului uman? Sperăm că v-am atras atenţia şi dorim ca prin intermediul acestui atelier să vă trezim pasiunea de cunoaştere.

 

Memoria şi sistemele ei – galerie, atelier

Grație memoriei, ființa noastră psihică, eul, dobândește continuitatea identității în timp. Fără dimensiunea mnezică, am trăi numai prezentul clipei, am fi în permanență puși în fața unor situații noi, pentru care nu am dispune de nici un fel de experiență elaborată, de nici un procedeu de abordare și rezolvare, ne-am zbate permanent în jocul încercărilor și erorilor, adaptarea devenind, practic, imposibilă.

Dar ce este memoria? Cea mai bună definiţie pe care ne-o pot oferi deocamdată neurologii este aceasta: o memorie este un model de conexiuni între neuroni stocat în creier. Există aproximativ o sută de miliarde de asemenea neuroni, fiecare putând probabil să facă de la 5.000 până la 10.000 de conexiuni sinaptice cu alţi neuroni. Cum se formează memoriile, care sunt componentele creierului care participă la formarea şi apoi la reactivarea memoriilor, cum este afecatata şi mai ales de ce este afectată în anumite afecţiuni ale creierul mulţi dintre noi.

 

Sistemul vizual – galerie, atelier

Dintre sistemele senzoriale care ne oferă informaţii despre lumea înconjurătoare, sistemul vizual este, de departe, cel mai complex şi mai interesant sistem. De la modul în care percepem lumina şi felul în care neuronii retinieni descompun informaţia conţinută, până la procesarea extrem de complexă pe care informaţia vizuală o suferă în creier, descoperirea acestui sistem este revelatoare pentru modul în care funcţionează creierului. Mai mult decât atât implicaţiile nenumărate pe care le are la om, căruia îi oferă 94% din informaţiile despre mediul înconjurător, şi conexiunile numeroase, extrem de importante pe care le realizează, până la rolul fundamental în memorie, fac din sistemul vizual sistemul vedeta al creierului şi, în acelaşi timp, un atelier de bază al acestui eveniment. Menţionăm că acum 2 ani, firma Sony a prezentat o cameră foto “explodatĂ” care a folosit ca obiect de studiu pentru înţelegerea modului în care lumina devine imagine.

Atelierul de Neurologie se ocupa cu mecanismul fundamental de funcționare al sistemului nervos, adică arcul reflex şi felul în care aceasta poate fi testat. Vizitatorii vor lua rolul doctorilor neurologi şi vor descoperi modul în care sunt testate reflexele sub directa îndrumare a studenţilor medicinişti. Tot la acest atelier vizitatorii vor avea ocazia să testeze pe pielea lor sindromul „membrului fantoma „,fenomen care a fost studiat după ce soldații care au suferit amputații de membre în război încă acuzau dureri sau anumite senzații la nivelul membrului amputat şi vor înțelege care este explicația acestui fenomen.

 

Frica-galerie statică, atelier

În istoria evoluţiei umane, frica a reprezentat una din emoţiile fundamentale pentru supravieţuirea speciei.În prezent nu se cunoaşte exact mecanismul pentru niciun tip de emoţie, cu o excepţie notabilă:cel al fricii.Componenta centrală este amigdala care s-a evidenţiat ca pe măsură ce gradul anxietăţii unui individ creşte, aceasta semnalează creierul că e timpul să creeze o expresie a fricii pe chip, ritmul cardiac să crească, iar numărul respiraţiilor să scadă.

Atelierul nostru va propune o prezentare interactivă prin care să aflaţi în detaliu ce se produce în creier când este declanşată frică, care sunt structurile implicate şi ce trăiri similare cu aceasta puteţi experimenta pe parcursul vieţii.De asemenea, vă invităm să vă testaţi propriile reacţii în faţa unor situaţii mai puţin obişnuite.

Muzica şi creierul – galerie

Muzica este una din manifestările cele mai “umane” ale creierului. Atât felul în care este produsă, dar poate mai ales efectele profunde pe care le are asupra receptorilor şi numeroasele modalităţi în care afectează funcţionarea fundamentală a creierului prezintă un interes major atât pentru specialist dar mai ales pentru publicul larg. Unul din momentele cele mai apreciate ale ediţilor 2014, 2015 şi 2016 ale Săptămânii Creierului prezentarea interacţiunii dintre muzica şi creier, efectele profunde asupra funcţionarii unor subsisteme ale sistemului nervos central şi efectele psihice şi fiziologice reprezintă unul din elementele cheie ale spectacolului Săptămână Creierului.

 

Tehnologiile creierului – galerie

Încercarea de înţelegere a structurii intime a creierului şi a celorlalte componente ale sistemului nervos şi a funcţionării lor atât independent cât şi în colaborare, reprezintă forţa motrice a dezvoltării unui număr impresionant de tehnologii de explorare. Atât evidenţierea structurii microscopice, cât mai ales explorarea funcţiei în timp real a diverselor subsisteme ale sistemului nervos revin unor tehnici şi tehnologii spectaculoase atât ca imagine cât şi ca principiu. Înţelegerea acestor tehnologii şi a lucrurilor pe care le luminează din structura şi funcitonarea creierului reprezintă un punct de atracţie pentru o generaţie cu un apetit foarte dezvoltat pentru tehnologie şi cu o înţelegere mult mai bună a aplicării tehnologiei în practică.

 

Săptămâna Creierului este un eveniment interactiv de conştientizare şi propagare în rândul tinerilor, cu predilecţie, a cunoştinţelor despre sistemul nervos şi a progreselor şi beneficiilor cercetării în domeniul neuroștiintelor clinice şi de laborator. Scopul organizatorilor este să aducă împreună mediul academic, instituţiile guvernamentale, organizaţiile profesionale şi de popularizare sub auspiciile principiului fundamental că cercetarea creierului este singura speranţă veritabilă pentru înţelegerea funcţionării sistemului nervos, prevenirea disfuncţiilor acestuia şi găsirea unor tratamente pentru bolile şi tulburările la care este predispus.

news@umfiasi.ro

news@umfiasi.ro

News@umfiasi.ro este portalul de știri al Universității de Medicină și Farmacie “Grigore T. Popa” Iași.

Comentarii

Nu exista comentarii Fii primul care comenteaza acest articol!

Scrie un comentariu

Reguli pentru un dialog civilizat: Comentariile se vor incadra in tematica articolului si se vor referi la articol, si NU la autorul acestuia. Va rugam insistent sa folositi un limbaj civilizat si o limba romana curata si corecta. Comentariile care nu respecta aceste doua reguli simple NU vor fi publicate.

Campurile marcate cu * sunt obligatorii