Poveștile CEMEX-ului. Episodul 1: Rareș-Vasile Tracicaru. Când cercetarea începe cu o întrebare

Cercetarea are chipul oamenilor care o fac posibilă. Dincolo de echipamente de ultimă generație și proiecte cu milioane de euro, ritmul real al descoperirilor se vede cel mai bine în parcursul tinerilor aflați la început de drum – între entuziasm și obstacole, între întrebările din clinică și răspunsurile căutate în laborator.

„Seria «Poveștile CEMEX-ului» se înscrie într-un demers mai amplu al Universității de Medicină și Farmacie «Grigore T. Popa» din Iași de a aduce mai aproape de public rezultatele cercetării și oamenii care le fac posibile. Deși în universitate se desfășoară anual numeroase proiecte cu impact științific și medical, multe dintre aceste realizări rămân cunoscute în principal în mediul academic. Dar în spatele fiecărui articol științific, al fiecărui proiect și al fiecărei descoperiri există oameni, ani de muncă și povești care pot inspira. De aceea am hotărât să aducem în prim-plan tinerii cercetători, mentorii lor și infrastructurile de cercetare care contribuie la dezvoltarea medicinei și la creșterea prestigiului UMF Iași”, a declarat prof. univ. dr. Viorel Scripcariu, rectorul UMF Iași.

Iar primul episod îl are drept protagonist pe Rareș-Vasile Tracicaru, un tânăr cercetător a cărui curiozitate a dus la o premieră științifică mondială.

O minte sclipitoare

În 2020, Rareș absolvea Facultatea de Medicină ca șef de promoție. La ceremonia de absolvire, descria cei șase ani de facultate ca pe „un film pe repede-înainte”, în care momentele esențiale rămân în memorie: „Parcă ieri trăiam fericirea admiterii, curiozitatea primului stagiu sau frica primului examen de anatomie. Totuși, ca un film de-a lui Tarantino, flash-backurile reprezintă magia.”

Astăzi, Rareș este medic rezident în anul al șaselea la specialitatea Neurochirurgie, asistent universitar și își pregătește examenul de specialitate. Între timp, și-a finalizat doctoratul în premieră, în cotutelă între Universitatea de Medicină și Farmacie „Grigore T. Popa” din Iași și Universitatea Friedrich-Alexander din Erlangen-Nürnberg (Germania).

Tema tezei de doctorat a adus, pentru prima dată la nivel mondial, dovezi asupra existenței unei rețele neuronale proprii a laringelui – o descoperire cu potențial impact important în recuperarea pacienților cu leziuni ale nervilor laringieni.

Cercetarea a venit înaintea medicinei

Pentru Rareș, cercetarea nu a fost o alegere târzie. „Eu am plecat cu ideea că vreau să fac cercetare încă din copilărie. Pentru mine, cercetarea a fost prima opțiune. Ulterior, am decis că vreau să îmbin această pasiune cu medicina.”

Inițial atras de matematică și fizică, participa la olimpiade și concursuri din aceste domenii. Interesul pentru neuroștiințe a apărut în clasa a XI-a, odată cu studiul biologiei și cu fascinația pentru complexitatea sistemului nervos. „Când am început să studiez biologia în clasa a 11-a, mi s-a părut foarte interesantă cercetarea medicală, în special neuroștiințele. De aici a apărut interesul pentru neurochirurgie.”

O întrebare care a dus la o premieră

Povestea doctoratului a început în 2017, când Rareș era încă student și colabora cu profesorul Marius Hânganu, de la disciplina de Anatomie. Întrebarea de la care au pornit era simplă, dar provocatoare: este posibil ca laringele să aibă un sistem de control mai complex decât cel descris în manualele de anatomie?

„Era clar pentru noi că sistemul nervos al laringelui nu este suficient de bine înțeles și că nu poate fi redus la existența a doar doi nervi laringieni, așa cum este descris în mod obișnuit în manuale.”

În căutarea unui răspuns, echipa de la Iași a început o colaborare cu profesorul de anatomie Friedrich Paulsen, de la Friedrich-Alexander-Universität Erlangen-Nürnberg. Profesorul Paulsen și-a realizat doctoratul în domeniul laringelui, iar tatăl său este unul dintre cercetătorii de referință în laringologie. Colaborarea s-a născut din programele Erasmus+ pentru cadre didactice.

Din acest dialog a luat naștere un proiect de doctorat în cotutelă – primul de acest tip în domeniul anatomiei la UMF Iași și, foarte probabil, primul din România.

Ce a descoperit echipa de cercetare?

Ipoteza de lucru era că, dincolo de controlul exercitat de nervii laringieni, ar putea exista o rețea neuronală locală, situată chiar în interiorul laringelui. Pentru a testa această ipoteză, cercetătorii au eliminat influența sistemului nervos central și au observat ce se întâmplă.

Rezultatele au fost surprinzătoare. „Am descoperit, la nivelul laringelui porcin, o coactivare între principalii mușchi fonatori implicați în producerea vocii. Este vorba despre un răspuns care apare în afara controlului nervos clasic.”

Mai exact, stimularea unuia dintre mușchii implicați în producerea vocii determina activarea celuilalt, deși conexiunile nervoase externe fuseseră eliminate. „Ceea ce am demonstrat este că, pe lângă acest control nervos clasic, există și o rețea neuronală localizată exclusiv în interiorul laringelui.”

Ulterior, la Erlangen, cercetătorii au confirmat existența ei prin microscopie electronică, imunofluorescență și histologie, folosind țesuturi umane. Implicațiile pot fi importante: „Dacă această rețea există și este funcțională, ea ar putea fi valorificată în reabilitarea pacienților cu leziuni iatrogene sau traumatice ale nervilor laringieni.”

Partea funcțională a studiului s-a desfășurat la Iași, la CEMEX. Partea anatomică a fost realizată în Germania, unde există infrastructura necesară și acces la țesuturi proaspete prin programe de donare a cadavrelor – un cadru legislativ care, din păcate, lipsește încă în România.

Rolul esențial al CEMEX

Centrul avea deja experiență în cercetarea pe animale de laborator de talie mică, însă proiectul necesita un model diferit. Profesorul Dan Cobzeanu a propus utilizarea laringelui porcin, care seamănă foarte mult cu cel uman și reprezintă un model valoros pentru cercetarea laringelui.

În 2022, după definirea proiectului, Rareș a discutat cu profesorul Bogdan Tamba despre posibilitatea utilizării unui model animal porcin. Acesta a facilitat obținerea avizelor necesare și colaborarea cu un crescător autorizat de suine din regiune. Cercetătorii au folosit 25 de laringe porcine și un model preliminar pe șobolan.

„Întreaga infrastructură, expertiza veterinară și aparatura necesară au fost puse la dispoziție de CEMEX.” Alături de colegii de la CEMEX – medicul veterinar și cercetătorul Andrei Szilagyi și doctorandul Cătălin Cărătașu – Rareș a realizat mai întâi o demonstrație de concept. Ulterior, echipa a transportat echipamentele într-un spațiu special amenajat la partenerul privat, pentru ca materialul biologic să fie cât mai proaspăt (viabilitatea țesutului era de aproximativ 15 minute).

„Rezultatele au fost atât de clare încă de la prima sesiune, încât am știut imediat că ipoteza noastră inițială era corectă.”

„Dacă nu ar fi existat CEMEX, nu am fi avut nici măcar o confirmare preliminară că direcția noastră de cercetare este corectă. M-am bucurat că a existat disponibilitatea de a încerca o tehnică nouă.”

Journal of Voice – o premieră mondială

Rezultatele obținute la Iași au stat la baza articolului științific „Coactivation of the Laryngeal Muscles in Pigs Without External Neural Control Indicates Existence of an Intrinsic Neuronal Network”, publicat în 2024 în prestigioasa revistă Journal of Voice.

Studiul îi are ca autori pe Rareș-Vasile Tracicaru, profesorii Friedrich Paulsen și Marius V. Hânganu, alături de cercetători și colaboratori din România și Germania, inclusiv profesorul Bogdan Tamba, medicul veterinar Andrei Szilagyi și doctorandul Cătălin Cărătașu.

Articolul descrie, pentru prima dată la nivel mondial, existența unei coactivări între cei doi mușchi principali implicați în producerea vocii – mușchiul cricotiroidian și mușchiul tiroaritenoidian – în absența controlului nervos extern. Rezultatele au fost reproductibile în toate cele 25 de cazuri investigate și au indicat existența unei rețele neuronale locale, care nu fusese descrisă anterior în literatura de specialitate.

„Partea extraordinară a experimentului realizat la CEMEX a fost că ne-a confirmat existența fenomenului înainte de a obține rezultatele pe modelele umane. CEMEX ne-a oferit componenta funcțională a studiului. Ambele rezultate – funcționale și anatomice – se susțin reciproc și cresc valoarea descoperirii.”

„Creșa doctorală” – de la student la mentor

Acum, ca asistent universitar la Neurochirurgie (sub îndrumarea doamnei profesor Dana Turliuc), Rareș coordonează lucrări de licență și implică studenții în proiecte de cercetare. Modelul pe care îl urmează este inspirat de profesorul Marius Hânganu, care a inventat conceptul de „creșă doctorală”: doctoranzii, foștii doctoranzi și studenții se întâlnesc săptămânal, discută despre doctoratul fiecăruia, fac proiecte împreună, merg la congrese internaționale și scriu articole. „În timp am devenit cu toții prieteni.”

Rareș este convins că implicarea timpurie a studenților în cercetare poate schimba modul în care se formează viitorii medici. „Acest lucru îi ajută în carieră și îi învață cum se face cercetarea: cum se caută literatura de specialitate, cum se redactează și se publică un articol.”

Experiența din Germania i-a confirmat ideea: acolo, studenții pot începe doctoratul încă din timpul facultății, acumulând experiență de cercetare înainte de a termina studiile. „Indiferent dacă ești medic rezident sau activezi în alt domeniu, este important să faci cercetare. Nu poți fi cu adevărat expert fără a cerceta în domeniul în care activezi. Consider că este esențial să promovăm interesul pentru cercetare în rândul tinerilor pentru a fi competitivi în domeniul medical și pentru a crește calitatea serviciilor medicale.”

În prezent, Rareș continuă colaborarea cu CEMEX printr-un nou proiect dedicat sindromului Moebius, o afecțiune congenitală rară caracterizată prin agenezia nervilor cranieni VI și VII. „Ne propunem să dezvoltăm un model animal transgenic pentru această afecțiune. Am identificat deja un model potrivit, iar procesul este în desfășurare. Intenționăm să implementăm acest model la CEMEX, în cadrul unei cercetări doctorale dezvoltate în «creșa doctorală».”

Un centru construit pentru cercetare translațională

CEMEX – Centrul Avansat de Cercetare-Dezvoltare în Medicina Experimentală „Prof. dr. Ostin C. Mungiu” – a fost creat tocmai pentru a susține proiecte ca acesta, aflate la intersecția dintre cercetarea fundamentală și aplicațiile clinice.

Centrul funcționează ca o infrastructură integrată de cercetare biomedicală preclinică, dedicată studiilor in vivo, in vitro și ex vivo. Susține proiecte naționale și internaționale în domenii precum neuroștiințe, nanomedicină, medicină genomică, vaccinologie, psihiatrie și patologie metabolică.

În 2025, CEMEX a derulat șase proiecte majore de cercetare, dintre care patru finanțate european sau internațional, cu un buget total gestionat de peste 17 milioane de euro. Activitatea este susținută de un nucleu de 13 cercetători permanenți și peste 100 de colaboratori implicați în proiecte competitive. Centrul deține acreditare ISO/IEC 17025 (RENAR) și este conectat la parteneri instituționali și internaționali prin programe precum Horizon Europe și ERA-NET.

Doar in 2025, centrul a publicat 40 de articole științifice, majoritatea în reviste de top (Q1 și Q2), și a fost implicat în 16 teze de doctorat aflate în derulare. O componentă importantă este și dimensiunea educațională, prin programe de master și formare practică pentru studenți, masteranzi și doctoranzi.

CEMEX este poziționat ca un centru de cercetare translațională de referință la nivel regional, cu rol strategic în conectarea cercetării fundamentale cu aplicațiile clinice – exact genul de mediu în care o întrebare simplă din clinică poate duce la o premieră științifică cu impact real asupra pacienților.

Urmăriți seria „Poveștile CEMEX-ului” pentru a descoperi alte povești ale tinerilor cercetători care schimbă medicina prin curiozitate și perseverență.