Festivitatea de deschiderea a anului universitar 2018-2019 la UMF Iași a fost precedată de un moment important: pentru prima oară în istoria Iașului, cele cinci universități de stat ieșene au marcat deschiderea noului an academic împreună, în cadrul unei ceremonii fastuoase, la care a fost invitat Președintele României, domnul Klaus Iohannis. Evenimentul a avut loc într-una dintre clădirile simbol ale Iașului, Teatrul Național „Vasile Alecsandri”. În sală au fost prezenți profesori şi studenţi de la toate universităţile ieşene, cât şi reprezentanţi ai autorităţilor locale din Iaşi.

Redăm , mai jos, discursurile președintelui României, domnul Klaus Iohannis și cel al rectorului Universității de Medicină și Farmacie „Grigore T. Popa” Iași, rostite în cadrul acestui eveniment:

 

Discursului președintelui României, domnul Klaus Iohannis:

În prezent, există în Iași cinci universități publice importante. Ultimii ani, caracterizați prin modernizarea economiei și dezvoltarea tehnologiilor de vârf, au făcut din marile centre universitare principalii poli de creștere economică din România.

În viitor, evoluțiile economice vor depinde cu atât mai mult de investițiile în educația de vârf și în cercetare.

Timpurile se schimbă și, în mod normal, ar trebui să fim pregătiți să le facem față.

Din nefericire, realitatea ne demonstrează că nu suntem. Spre exemplu, în domeniul cercetării și inovării se fac pași înapoi, prin modificări care riscă să blocheze performanța şi creșterea competitivității economice, cu impact negativ pe termen lung asupra bunăstării sociale.

Instabilitatea legislativă și lipsa unei direcții clare în educație m-au determinat să lansez proiectul „România educată”, ale cărui concluzii vor fi prezentate public în curând. Sunt rodul a peste doi ani de consultări, discuții și dezbateri care au adus laolaltă principalii actori din educație.

Dincolo de educație, pentru a-și valorifica întregul său potențial, Iașiul are mare nevoie și de infrastructura care să-l transforme într-un important oraș european. O autostradă care să lege Moldova de restul țării și de rețeaua pan-europeană de autostrăzi este, de aceea, absolut necesară.

Mai mult, neglijarea infrastructurii deja existente trebuie să înceteze. Este inadmisibil ca distanța dintre București și Iași să fie străbătută cu trenul în aproximativ șase ore și jumătate, semnificativ mai mult decât în urmă cu 20 de ani.

Toate aceste elemente: predictibilitate legislativă, o viziune coerentă și de lungă durată în educație și în cercetare și investiții susținute pentru acoperirea deficitului de infrastructură pot contribui decisiv la recâștigarea de către Iași a rolului său istoric de capitală regională și pol european de dezvoltare.

O asemenea evoluție nu poate fi imaginată fără contribuția dumneavoastră, profesorii, studenții și cercetătorii ieșeni, care astăzi vă pregătiți de un nou an de activitate.

Cred cu tărie că începutul celui de-al doilea secol de existență a României ca stat național unitar trebuie să fie dedicat reducerii decalajelor existente față de celelalte state membre ale Uniunii Europene și descătușării potențialului creativ al poporului român.

Într-o lume aflată într-o continuă și rapidă transformare, marcată de schimbări adesea impredictibile, devine cu atât mai relevantă educația academică de înalt nivel.

În acest sens, importanța universităților, a profesorilor și cercetătorilor crește exponențial pentru că, în primul rând, aici se pot dezvolta acele competențe versatile care să răspundă în mod adecvat cerințelor de mâine.

Mă aștept, astfel, ca universitățile, iar Iașiul nu poate face excepție, să fie creative, adaptabile, active și să își asume misiunea de a educa studenții, astfel încât aceștia să devină artizanii schimbării României în bine.

Avem mult de muncă, pe nenumărate fronturi, dar sunt convins că voi, dragi studenți, care reprezentați generațiile formate astăzi în universitățile românești, veți juca un rol crucial în desăvârșirea unei viziuni naționale potrivite României Centenare.

Totodată, vă încurajez pe toți, deopotrivă cadre didactice, cercetători și studenți, să priviți Universitatea ca pe un spațiu al dialogului și al confruntărilor constructive de idei, un mediu deschis diversității, în care principii precum toleranța și respectul față de valorile celuilalt sunt de la sine înțelese și respectate ca atare.

Vă doresc, de asemenea, succes în tot ceea ce vă propuneți și un nou an academic cât mai bogat în realizări!

În încheiere, aș dori să felicit mediul universitar din Iași pentru unitatea de care dă dovadă în acest an aniversar, cu o semnificație deosebită pentru România!

Acesta este exemplul pe care cred că întreaga societate îl așteaptă.

 

Discursul Rectorului UMF Iași, prof. univ. dr. Viorel Scripcariu:

Vă vorbesc astăzi din postura onorantă de reprezentant al unei Universități de Medicină și Farmacie a cărei piatră de temelie a fost pusă în anul 1879.

În egală măsură, am mândria de a fi cetățeanul unui oraș care a dat României prima Universitate, în 1860. Și bucuria de a de a păși, în fiecare zi, pe străzile unde au călcat Mihai Eminescu, Petre P. Carp, Lascăr Catargiu, Alexandru Călinescu, Ioan Petru Culianu, Dimitrie Gusti, Spiru Haret, Mihai Kogălniceanu, Costache Negri, George Emil Palade, Theodor Pallady, Vasile Pogor, Emil Racoviță, Ionel Teodoreanu – și enumerarea poate continua mult dincolo de timpul alocat acestui cuvânt.

Nu în ultimul rând, am bucuria de a fi moldovean, într-o Moldovă care a dat culturii și educației românești mai multe valori decât oricare altă veche provincie românească.

„Sunt vechi, domnule”, spunea adesea Caragiale. „Suntem vechi”, spunem și noi la Iași, dar nu și învechiți.

În profesia noastră de medici și dascăli de școală medicală, actualitatea informației este vitală, fie că vorbim de materia predată în sălile de curs sau de procedurile medicale pe care le folosim în actul curativ. Veche e doar răspunderea pe care o avem, principiul responsabilității față de pacient, definit din vremurile străvechi ale lui Hipocrate. Noi, cadrele didactice de la UMF Iași, le spunem încă din primul an studenților noștri că greșeala unui arhitect se măsoară în costul unei clădiri avariate, că greșeala unui finanțist se cuantifică în bani irosiți, dar eroarea unui medic înseamnă, de multe ori, o viață curmată înainte de vreme. Aceasta este răspunderea noastră, povara, dar și mândria unei profesii care îți cere să-i dai totul, în fiecare zi. Există însă și o răsplată pe măsură, și le spunem și acest lucru studenților noștri: că oricât de vechi am fi și în orice vremuri am trăi, să țină mereu minte că halatul alb este cea mai nobilă uniformă în această lume.

În încheiere, permiteți-mi să nu formulez o concluzie, ci să adresez o întrebare: România, la aniversarea celor 100 de ani, este încă un stat tânăr, în raport cu națiunile Bătrânului Continent. Dar este România, astăzi, un stat sănătos? Ce diagnostic am putea scrie în fișa pacientului „România 100”? Și ce tratament?

Vă mulțumesc și vă doresc tuturor, profesori și studenți, un an universitar marcat de succes, sub semnul performanței academice, al excelenței în educație și al cercetării științifice avansate.