Din culisele laboratorului de Biologie Moleculară pentru detecția SARS-CoV2. Jurnalul primei luni

Peste 2500 de probe, sute de ore de muncă și un entuziasm care s-a păstrat intact, la o lună de când laboratorul de biologie moleculară CEMEX și-a deschis porțile. În multitudinea de cifre ușor haotică a pandemiei, acest bilanț nu este decât cârligul de care se agață povestea discretă, însă cu atât mai uimitoare a unor altfel de eroi. Povestea unei echipe de cercetători și studenți voluntari care au petrecut câte 10-14 ore pe zi într-un laborator ca o navă spațială, fără posibilitatea de a mânca și chiar fără să bea apă, lucrând la foc continuu, fără niciun beneficiu material, fiind înarmați doar cu pasiune și entuziasm. Povestea echipei Laboratorului de Biologie Moleculară CEMEX.

Începutul

Laboratorul de Biologie Moleculară pentru detecția SARS-CoV2, din cadrul Centrului de Cercetare și Medicină Experimentală CEMEX al Universității de Medicină și Farmacie „Grigore T. Popa” din Iași, s-a inaugurat pe 3 aprilie 2020. În doar trei săptămâni, UMF Iași a reușit să pună pe picioare unul dintre cele mai moderne laboratoare de acest tip din România. „Am adus două aparate de tip Real-Time PCR și s-au achiziționat un extractor automat de acizi nucleici virali prin intermediul căruia se asigură acuratețea detecției dar și eficiența prelucrării probelor, 20.000 de teste Real-Time PCR, kituri de extracție ADN/ARN și echipamente de protecție de ultimă generație. Suma totală pentru aceste achiziții, precum și pentru consumabilele și echipamentele de protecție necesare în laborator este de peste 1.000.000 de lei”, explica prof. univ. dr. Viorel Scripcariu, rectorul UMF Iași la deschiderea laboratorului, în 3 aprilie. „Un laborator cu un astfel de nivel de siguranță biologică mai există, în țară, doar la «Matei Balș». Fluxurile și funcționarea laboratorului sunt la standard BSL3 (Biosafety Level 3), ceea ce asigură în primul rând protecția optimă a personalului implicat, dar și calitatea diagnosticelor.”, subliniază și conf. univ. dr. Bogdan Tamba, directorul Centrului de Cercetare și Medicină Experimentală.

Dar pe lângă infrastructură și efortul intens de a pregăti și autoriza un laborator de acest nivel, mai există o componentă de bază: o echipă de top, alcătuită din cercetători și studenți voluntari. „Oamenii cunosc în profunzime tehnica respectivă – Real-Time PCR, astfel încât calitatea și analiza rezultatelor este făcută profesionist. Lumea trebuie să înțeleagă că această tehnică este venită din cercetare și dusă în diagnostic. Nu este o tehnică 100% automatizabilă, nu apeși pe un buton și iese rezultatul, trebuie să interpretezi rezultatele. Nu este suficient să apeși pe un buton și să iasă rezultatul, nu este așa. Este vorba de o amplificare logaritmică, o curbă logaritmică. Dacă acea curbă nu are o formă perfect logaritmică, atunci începi să-ți pui întrebări și practic se analizează fiecare probă, fiecare caz în parte, deși se fac 96 o dată. Ce nu înțelege publicul larg este că o tehnică trecută din cercetare în diagnostic este fundamentală în acuratețea rezultatelor. Sunt și rezultate absolut evidente, dar când încărcătura virală nu e atât de mare… Și atunci echipa respectivă, având o experiență vastă în tehnica asta, o face bine și dubiile sau rezultatele fals negative sau fals pozitive sunt mult mai puține”, explică prof. univ. dr. Radu Iliescu, prorector UMF Iași.

„Una e să conduci un Ferrari, și alta să conduci un tractor”

Dar experiența și cunoștințele fiecărui membru nu au fost suficiente ca proiectul să aibă succes. „Resursa umană, care este de top, înseamnă că avem 10 oameni dedicați acestui proiect: cinci cu doctorat făcut în laborator, oameni în jur de 30 de ani și patru studenți voluntari: cs3 dr. bioing. Gianina Dodi, cs3 dr. biol. Cosmin Teodor Mihai, sl. dr. Roxana Popescu, cs3 dr. boil. Mitică Ciorpac, as. dr. bioing. Florina Cojocaru Ivan și studenții Ștefan Gabriel Butnărică – Medicină, anul III, Cezar Cătălin Caratașu – Medicină, anul V, Bianca Elena Crețu – masterandă la Bioinginerie Medicală, Antoanela Maria Pasăre – Medicină, anul VI și doamna prof.univ. dr. Liliana Foia. Unii dintre ei se știau, unii nu se văzuseră vreodată. Este un laborator nou-nouț, cu alt flux, cu alte reguli, cu alte proceduri. Asta înseamnă că membrii echipei trebuie să se cunoască între ei, să se armonizeze, trebuie să învețe să deprindă regulile și procedurile de lucru. Exact ca la automobile. Chiar dacă ai permis de conducere, una e să conduci un Ferrari, alta să conduci un Renault, și alta să conduci un tractor. Și dacă te duci cu un Ferrari pe circuit – cum am făcut noi, totul trebuie să fie la maximum, nu la suficient, pentru că vorbim despre un agent patogen extrem de periculos”,  crede directorul CEMEX.

În scurt timp, echipa a fost pregătită să conducă la maximum un Ferrari, iar relațiile s-au consolidat: „Deja sunt de prietenie, nu mai sunt de colegialitate, pentru că după o lună în care stai 12- 14 ore pe zi cu cineva, relațiile devin foarte strânse”, a continuat conf. univ. dr. Bogdan Tamba.

Dincolo de aspectul de training al oamenilor, de instruire și de deprindere a procedurilor de lucru, a mai existat și a treia componentă: colaboratorii externi, furnizorii probelor. „Noi lucrăm pentru diverse instituții publice sau spitale. Evident că este un proces de cunoaștere reciprocă, un proces de încredere. Fiind un laborator nou înființat – noi am primit autorizația de funcționare de la DSV pe 8 aprilie – era și de așteptat să existe o oarecare reticență în a comanda testări la laboratorul CEMEX. Procesul este o curbă, dar una accelerată. Dacă în prima săptămână am avut în jur de 40 de probe, în a doua săptămână am avut 300, iar în acest moment facem aproape 1000 de testări săptămânal. Procesul de câștigare a încrederii reciproce între colaboratorii externi și Universitate, respectiv eficientizarea comunicării, se rodează”, a punctat directorul CEMEX.

„Au luat lumină de la CEMEX, la propriu și la figurat”

„O dată cu trecerea timpului, intri într-o rutină, lucrăm și 200 de probe pe zi”, mai mărturisește coordonatorul echipei CEMEX. „În Vinerea Mare, de Paște, au primit câteva sute de probe de la Suceava – de la Centrul de reabilitare psihiatrică, unde erau sute de îmbolnăviri și au terminat la 5 jumătate dimineața, apoi a intrat următoarea tură, care a terminat duminică la 12 noaptea. Ei nu au avut Paște”, povestește prof. univ. dr. Radu Iliescu. „Au luat lumină de la CEMEX, la propriu și la figurat”, confirmă și conf. univ. dr. Bogdan Tamba.

Iar sâmbăta trecută, seara, o urgență pe viață și pe moarte i-a făcut să sară din pijamale și să răspundă pozitiv unei rugăminți venite de la prof. univ. dr. Adrian Covic, prorector UMF Iași și coordonatorul Centrului Regional de Transplant Renal Iași care avea nevoie de testări rapide înaintea efectuării unor transplanturi renale. „Trebuia testul făcut urgent. Cu strângere de inimă, am trimis un mesaj pe grupul nostru de Whatsapp: Dragi colegi, trebuie să facem trei probe, dar contribuim la salvarea a două vieți. Sâmbătă dimineața, la 3.00, au ieșit primele rezultate. Duminică, la fel, a mai apărut un donator de rinichi și, la fel, am făcut probe la 22.00, iar la 3 dimineața am avut rezultatele” povestește conf. univ. dr. Bogdan Tamba.

Cum fac față programului de lucru? „Evident că mă interesează timpul lor de lucru, pentru că apare fenomenul de burn-out, ei nu-și dau seama, sunt entuziaști, tineri și dispuși la acest efort, dar asta nu înseamnă că organismul lor nu resimte. Cea mai sensibilă este zona de extracție, unde se lucrează cu virus viu și unde sunt acele echipamente foarte sofisticate de protecție. Acolo literalmente nu bei apă, nu poți decât să respiri, atât. Dacă vrei să bei apă sau să mergi la toaletă, îți trebuie jumătate de oră să te dezechipezi și jumătate de oră să te speli, timp în care toți ceilalți te așteaptă, toată lumea stă după tine. Mai bine mănânci și bei apă dimineață, la 7.70 și la ora 13-14 să termini ce ai început. Acum lucrăm pe două ture, s-a echilibrat și programul de lucru, adică eu insist și îmi doresc să nu stea mai mult de zece ore maxim”, mai mărturisește directorul CEMEX.

„Acești studenți ne fac mândri că suntem membri ai unei comunități în care oamenii pun binele comunității mai presus de propriul bine”

Patru studenți de la UMF Iași fac voluntariat, întregind echipa laboratorului de biologie molecular de la CEMEX: Ștefan Gabriel Butnărică – Medicină, anul III, Cezar Cătălin Caratașu – Medicină, anul V, Bianca Elena Crețu – masterandă la Bioinginerie Medicală și Antoanela Maria Pasăre – Medicină, anul VI. „Acești studenți lucrează la partea de formularistică, ei nu intră în laborator, că nu au voie. Rolul lor s-a dovedit absolut fundamental, pentru că felul în care vin probele – în așa fel încât ele să fie ordonate și executată analiza, este complet haotic. Nicio zi nu seamănă cu alta. Degeaba faci protocoale în momentul în care pe tuburi este scris cu pixul un nume pe care nu-l poți înțelege. Și atunci ei se uită în hârtii, caută, identifică, fac tabele. Studenții și-au făcut treaba impecabil și fără ei cei din laborator nu pot să facă nimic. Organizarea fluxului este fundamentală, pentru că nu vorbim de două probe, vorbim de sute. Identificarea, clasificarea, trierea, concordanța cu rezultatele, comunicarea rezultatelor este la fel de important ca efectuarea testelor în sine. Acești studenți lucrează exact la fel de mult ca și ceilalți”, îi laudă prorectorul Radu Iliescu.

Pentru „efortul benevol și extrem de intens”, rectorul UMF Iași, prof.univ. dr. Viorel Scripcariu, le-a trimis o scrisoare de mulțumire: „Studenții voluntari au înțeles, înainte de a-și termina instrucția universitară medicală, care este menirea unui angajat în sistemul sanitar: să salveze vieți. Și-au învins fireasca teamă pentru propria sănătate, pentru cea a familiei și a prietenilor lor cu forța gândului că își fac datoria față de bolnavi. Au ieșit din confortul propriu și s-au mobilizat cu energia necesității de a realiza ceva concret în folosul celor în suferință. Voluntariatul este o parte importantă din formarea studenților atât la nivel uman cât și ca profesionist, în concordanță cu cea de-a treia misiune a Universității noastre: responsabilitatea socială, prin aceasta înțelegând utilizarea cunoașterii pe care o generează Universitatea pentru a face un bine social. Faptul că au putut fi alături de cei care au nevoie îi responsabilizează pe studenți și le oferă ocazia să aplice principiile și valorile pe care noi vrem să le transmitem. Acești studenți ne fac mândri că suntem membri ai unei comunități în care oamenii pun binele comunității mai presus de propriul bine”.