Clic pentru a deschide afisul evenimentului

Alina Mungiu-Pippidi, cunoscut jurnalist, activist civic și expert în lupta anticorupție și în buna guvernare, a susținut o conferință despre corupție vineri, 2 martie, în Aula “George Emil Palade” a Universității de Medicină și Farmacie “Grigore T. Popa” Iași. Manifestarea face parte din seria evenimentelor speciale reunite sub titlul “Conferințele Universității de Medicină și Farmacie Grigore T. Popa”.

“Un prim pas pentru o universitate curată, într-o Românie curată”

Titlul conferinței coincide cu titlul cărții sale, publicată anul trecut la Editura Polirom, “În căutarea bunei guvernări. Cum au scăpat alte țări de corupție”, carte care s-a născut, după cum precizează autoarea, dintr-o frustrare: “Am fost unul dintre numeroșii tineri care, după ce au participat la o revoluție în 1989, s-au dus să studieze la o mare universitate din Occident. Când m-am întors în țară, fiind încă foarte tânără, am ajuns să lucrez într-o instituție publică (TVR), unde am descoperit că nicio politică publică nu contează într-un mediu în care corupția e regula și în care riscurile reale sunt asumate nu de cine promovează corupția, ci de cine o denunță”.

În cercetarea sa, bazată pe experiențele istorice și contemporane ale altor state, dar și pe statistici, Alina Mungiu-Pippidi a reușit, potrivit lui Susan Rose-Ackerman, de la Yale University, “să mute dezbaterea dincolo de locurile comune ale luptei împotriva corupției, aducând un argument puternic în favoarea perceperii bunei guvernări și perspecitva societății civile și a universalismului etic”.

“Apreciez și susțin acțiunile pe care Alina Mungiu-Pippidi le-a întreprins de-a lungul timpului împotriva corupției, atât prin intermediul Societății Academice din România cât și prin intermediul Coaliției pentru Universități Curate – al cărui raport anual este un demers sănătos într-o societate democratică, demers care pune mediul academic sub lupa unei monitorizări corecte și imparțiale. Sunt conștient că, pentru a construi o imagine cât mai realistă a universității trebuie să fim transparenți, să fim deschiși la dialog și la critici și nu în ultimul rând, să ne asumăm greșelile trecutului, dar și ale prezentului. Un prim pas pentru o universitate curată, într-o Românie curată”, a motivat prof.univ.dr. Viorel Scripcariu invitația pe care i-a făcut-o Alinei Mungiu-Pippidi de a conferenția la UMF Iași. Rectorul Universității a ținut să menționeze și legătura Alinei Mungiu-Pippidi cu Iașul natal și faptul că aceasta a absolvit Institutul de Medicină și Farmacie la Iași, în 1988, ca șefă de promoție.

”Sunt singurul șef de promoție din istoria acestui Institut care nu și-a ținut niciodată discursul de șef de promoție”

“Eu sunt cel mai nevrednic absolvent al acestui Institut de Medicină, care nu s-a ținut de treabă. Sunt și cel mai nevrednic șef de promoție, pentru că sunt singurul șef de promoție din istoria acestui Institut care nu și-a ținut niciodată discursul de șef de promoție. Și în acest fel vă explic de ce am venit azi, aici, pentru că mă simțeam datoare cu un discurs în universitatea asta a mea și am zis că după 30 de ani nu e prea devreme, dar totuși nu e prea târziu, suntem încă pe-aici și putem să ne întâlnim”, și-a început prelegerea, într-o notă umoristică, Alina Mungiu-Pippidi.

Timp de o oră, autoarea cărții “În căutarea bunei guvernări. Cum au scăpat alte țări de corupție” a reușit să captiveze publicul cu o istorie a anticorupției, din cele mai vechi timpuri până în prezentul brăzdat de mai multe exemple ale eșecului în această luptă, decât de cele pozitive. De altfel, autoarea recunoaște că a abordat științific studiul corupției printr-un amestec de statistică inferențială “care încearcă mai ales să răspundă la întrebarea «De ce?»” și cercetarea istorică.

“În mod incredibil, acest subiect a căpătat, în ultimii cinsprezece ani, o mare proeminență în lumea academică și în lumea politică globală. Cel puțin, în ultimii doi ani, nu mai știu instituție internațională care să nu se gândească că dă bine să faci ceva și contra corupției. Partea bună a acestui lucru este că s-a investit în cercetarea acestui subiect”.

“Lumea e majoritar coruptă. Buna guvernare este o absurdă excepție în lume”, este una dintre concluziile dureroase ale Alinei Mungiu-Pippidi.

“Sunt doar 27 de țări care sunt cu adevărat bine guvernate, care sunt la înălțimea principiului egalității, pe care eu îl numesc universalism etic. Mai sunt 30 de țări care nu sunt departe, iar în alte douăsprezece țări, pe care le numesc borderline, vezi că cele două norme se confruntă, cea veche – favoritismul (în care toată distribuția resurselor se face pe baza unor relații, dau ceva cuiva pentru că mi-e rudă, fostul meu profesor sau îmi dă șpagă) este foarte puternic, dar și noua normă, de universalism etic, există. În rest, 82 de democrații noi – țările care au devenit democratice după 1989, sunt în situația în care au o politică democratică – și în România, să ne înțelegem, e absolut democrație, oricine poate să-i înjure pe Iohannis, pe Dragnea, pe Tăriceanu, nici măcar nu se mai alege cu procese civile sau penale pentru calomnie. Dar acest gen de democrație poate coexista în același timp cu un sistem de spoliere al partidelor politice, care fiecare când vin sunt interesate să extragă exact rentele pe care le-au extras predecesorii”, a mai subliniat Alina Mungiu-Pippidi.

Înregistrarea conferinței: https://www.youtube.com/watch?v=mu6im_cZ4gM