Metodologia concursului de admitere pentru anul universitar 2025-2026

dec. 20, 2024 | @ Academic | 0 comentarii

Senatul Universității de Medicină și Farmacie „Grigore T. Popa” din Iași a aprobat marți, 17 decembrie a.c., Metodologia proprie privind organizarea și desfășurarea concursului de admitere la studii de licență în limba română în UMF Iași în 2025 și a stabilit și data testului grilă: 13 iulie 2025.

Principala noutate este reintroducerea concursului de admitere pe bază de test grilă pentru programele de studiu cu durata de trei ani, dar și apariția a două specializări noi: Chimie medicală și Radiologie și Imagistică, sub rezerva autorizării provizorii a programului de către ARACIS și publicării în Monitorul Oficial a Hotărârii de Guvern privind aprobarea Nomenclatorului domeniilor şi al specializărilor/programelor de studii universitare şi a structurii instituţiilor de învăţământ superior.

Concursul de admitere din sesiunea Iulie constă în susținerea unei probe scrise (test grilă) pentru ocuparea locurilor subvenționate de la bugetul de stat și a locurilor cu taxă în lei.

În cadrul concursului de admitere, selectarea candidaților ține cont de nivelul pregătirii profesionale a acestora și se realizează prin două modalități:

– Susținerea unui probe scrise (test grilă), în limba română, pentru ocuparea locurilor subvenționate de la bugetul de stat și a locurilor cu taxă în lei.

– Evaluarea performanțelor școlare și, eventual, universitare ale candidaților, pe baza dosarului personal depus, pentru locuri cu taxă în lei pentru a urma a doua specializare de studii universitare de licenţă.

Înscrierea candidaţilor

Candidații se vor înscrie la concursul de admitere exclusiv on-line, prin completarea unui formular tip, accesând platforma dedicată concursului de admitere, de pe portalul www.umfiasi.ro, conform calendarului Concursului de admitere.

Test grilă

Concursul pentru admiterea la ciclul de studii universitare de licență va avea loc sub forma unui test grilă, cu durata de trei ore. Nota obținută la testul grilă reprezintă nota de admitere.

Disciplinele de concurs

Pentru programele de studiu Medicină și Medicină Dentară:
– Anatomia și Fiziologia omului – obligatoriu
și
– Chimie organică sau Fizică – la alegere

Pentru programul de studiu Farmacie:
– Chimie organică – obligatoriu
și
– Biologie vegetală sau Anatomia și Fiziologia omului – la alegere.

Pentru programele de studiu: Asistență Medicală Generală, Tehnică dentară, Nutriție și dietetică, Asistență de Profilaxie Stomatologică, Radiologie și imagistică:
la alegere între
– Anatomia și Fiziologia omului
sau
– Chimie organică.

Pentru programele de studiu: Cosmetică medicală și tehnologia produsului cosmetic, Chimie medicală:
la alegere între
– Chimie organică
sau
– Anatomia și Fiziologia omului
sau
– Biologie vegetală

Pentru programul de studiu Balneo-fiziokinetoterapie și recuperare:
– Anatomia și Fiziologia omului

Pentru programul de studiu Audiologie şi protezare auditivă:
– Anatomia și Fiziologia omului

Pentru programul de studiu Bioinginerie:
la alegere între
– Matematică
sau
– Anatomia și Fiziologia omului

Tematică și bibliografie

Biologie (Anatomia și Fiziologia omului)

Pentru programele de studiu Medicină, Medicină Dentară, Farmacie, Bioinginerie Medicală și Asistenţă Medicală Generală.

„Anatomie și fiziologie umană pentru admiterea la facultățile de medicină”, Krumhardt B, Alcamo IE, Barron’s & Universitatea de Medicină și Farmacie Târgu Mureș, 2022.

Chimie organică

Structura compușilor organici
- Legături chimice în compușii organici
- Tipuri de catene de atomi de carbon
- Formula brută, formula moleculară, compoziție procentuală.
Hidrocarburi alifatice saturate și nesaturate
- Alcani, Alchene, Alchine (din capitol se exclud: (i) Acțiunea alcanilor asupra mediului și asupra oamenilor – Vladescu et al., 2010, pg. 31-32; (ii) Reacția de polimerizare – Vladescu et al., 2010, pg. 43-44, (iii) Mase plastice – Vladescu et al., 2010, pg. 50-52; (iv) Reacția depolimerizare și copolimerizare – Alexandrescu et al, 2006, pg. 78-80).
Hidrocarburi aromatice
Compuși organici cu funcții simple
- Clasificarea compușilor organici
- Derivați halogenați
- Compuși hidroxilici: alcooli și fenoli (din capitol se exclud: (i) Alchilarea alcoolilor cu oxid de etenă, Alexandrescu et al., 2006, pg. 63-64; (ii) Condensarea fenolului cu formaldehida, Alexandrescu et al, 2006, pg. 97-98).
- Compuși carbonilici
- Acizi carboxilici
- Derivați funcționali ai acizilor carboxilici (esteri, amide, cloruri acide, nitrili)
- Amine (din capitol se exclude Reacția de cuplare a sărurilor de arendiazoniu, Alexandrescu et al, 2006, pg. 101-102).
Compuși organici cu funcții mixte
- Aminoacizi
- Monozaharide, Dizaharide, Polizaharide
Izomeria compușilor organici (plană și spațială)
Tipuri de concentrații: concentrația procentuală, molară. Calcul stoechiometric, puritate, randament.

Bibliografie:
Luminița Vlădescu, Corneliu Tărăbășanu-Mihăilă, Luminița Irinel Doicin. Chimie – manual pentru clasa a X-a, Grup Editorial Art, 2010
Elena Alexandrescu, Viorica Zaharia, Mariana Nedelcu. Chimie C1, clasa XI, Editura LVS Crepuscul, 2006

Fizică

Optică
Fizică – Manual pentru clasa a IX-a (Autori: Constantin Mantea, Mihaela Garabet,
Editura All, Aprobat de M.E.C. cu Ordinul 3886 din 25.05.2004), Ediția 2013 și toate edițiile apărute până în prezent.
- Reflexia și refracția luminii (din capitol se exclud: 1.1.2. Oglinzi sferice, pag.12-15)
  - reflexia și refracția luminii
  - legile reflexiei și refracției
  - oglinzi plane
  - construcția imaginilor în oglinzi plane
  - indicele de refracție
  - reflexia totală
  - prisma optică
- Lentile subțiri
  - lentile subțiri
  - elementele caracteristice ale unei lentile subțiri
  - imaginile reale/virtuale
  - construcția imaginilor în lentile subțiri
  - convergența unei lentile subțiri
  - formulele lentilelor subțiri
  - sisteme centrate de lentile
  - lentile acolate (lipite)
  - sistem afocal
- Ochiul omenesc
  - principalele defecte ale ochiului uman
  - teoria vederii cromatice
- Instrumente optice: lupa, microscopul optic (din capitol se exclud: 1.4.c) Aparatul de fotografiat, pag. 42-43)
  - puterea optică și grosismentul
  - lupa
  - microscopul optic
Elemente de termodinamică
Fizică – Manual pentru clasa a X-a (Autori: Seryl Talpalaru, Dorel Haralamb, Constantin Corega, Gabriel O. Negrea, Constantin Rus, Editura Polirom, Aprobat de M.E.C. cu Ordinul 3787 din 05.04.2005), Ediția 2008 și toate edițiile apărute până în prezent.
- Noțiuni termodinamice de bază
  - masă moleculară, masă moleculară relativă
  - cantitate de substanță, masă molară
  - volum molar, numărul lui Avogadro, număr volumic
  - sistem termodinamic, stare, parametri de stare (din capitol se exclud: grade de libertate ale sistemului termodinamic, punct reprezentativ – pag. 15)
  - echilibru termic
  - procese termodinamice
  - principiul zero al termodinamicii (din capitol se exclud: concluziile studiului experimental – pag. 18)
  - Scări termometrice
- Principiul I al termodinamicii
  - modelul gazului ideal
  - formula fundamentală a teoriei cinetico-moleculare (din capitol se exclud: – demonstratie, pag. 22)
  - interpretarea cinetico-moleculară a temperaturii
  - ecuația de stare a gazului ideal
  - transformări ale gazului ideal (generală, simple)
  - lucrul mecanic în termodinamică, mărime de proces (din capitol se exclud: Noțiuni recapitulative – pag. 26 – 28)
  - interpretarea geometrică a lucrului mecanic în termodinamică
  - energia internă a unui sistem termodinamic, mărime de stare (din capitol se exclude: Experimentul Joule – pag. 33-34)
  - energia internă a gazului ideal (inclusiv pentru gaz monoatomic, diatomic și poliatomic)
  - căldura, mărime de proces
  - înveliș adiabatic
  - principiul I al termodinamicii: enunț, ecuații, elemente esențiale
  - coeficienți calorici: inclusiv pentru gaz monoatomic, diatomic și poliatomic
  - relația Robert – Mayer
  - aplicarea principiului I al termodinamicii la transformările simple ale gazului ideal
  - variația energiei interne, lucrul mecanic și cantitatea de căldură pentru transformările simple ale gazului ideal : izobară, izocoră, izotermă, adiabatică, politropă
- Calorimetrie: principiile calorimetrice, calorimetrul, ecuația calorimetrică
- Transformări de stare de agregare: căldură latentă, căldură latentă specifică (din capitol se exclud : Un model mecanic pentru interacțiuni moleculare la gaze pag. 68-69; Izotermele Andrews pag. 69-71; Vaporizarea, fierberea, condensarea pag. 72-77; Topirea și solidificarea pag. 78; Sublimarea și desublimarea pag. 79; Diagrame de echilibru pag. 79; Starea triplă pag. 80-82).
Producerea și utilizarea curentului continuu
Fizică – Manual pentru clasa a X-a (Autori: Seryl Talpalaru, Dorel Haralamb, Constantin Corega, Gabriel O. Negrea, Constantin Rus, Editura Polirom, Aprobat de M.E.C. cu Ordinul 3787 din 05.04.2005), Ediția 2008 și toate edițiile apărute până în prezent.
- Curentul electric
  - curentul electric
  - intensitatea curentului electric, unitatea de măsură a intensității curentului electric (din capitol se exclud: Documentarul de la pag. 93)
  - circuit electric simplu
  - tensiunea electromotoare a unui generator electric, tensiunea la bornele
  - generatorului, căderea de tensiune în interiorul generatorului
- Legea lui Ohm
  - rezistența electrică
  - legea lui Ohm pentru o porțiune de circuit și pentru întreg circuitul
  - rezistența electrică a unui conductor filiform
  - rezistivitatea electrică, dependența rezistivității electrice de temperatura (din capitol se exclud: reostatul și potențiometrul, pag.104)
- Legile lui Kirchhoff
  - rețeaua electrică, elementele unei rețele electrice: nod, latură, ochi de rețea
  - legile lui Kirchhoff (din capitol se exclud: Metoda legilor Kirchhoff – pag. 110)
  - gruparea generatoarelor în serie, paralel sau mixt
- Gruparea rezistoarelor
  - rezistența electrică echivalentă a grupării serie, paralel sau mixtă a mai multor rezistori (din capitol se exclud: Transfigurarea triunghi – stea, pag. 122-123)
  - măsurări electrice : Metoda punții (din capitol se exclud: 2.4.4.1. Aparate de măsură pag. 124-125; 2.4.4.3. Adaptarea aparatelor de măsură pag. 128-129)
- Energia și puterea electrică
  - expresia energiei și a puterii electrice transmise consumatorului de către generator – expresia energiei și puterii disipate în interiorul generatorului
  - randamentul unui circuit electric simplu
  - unități de măsură pentru energie electrică și putere electrică
- Efectele curentului electric. Aplicații: efectul termic al curentului electric (din capitol se exclud: 2.6.2. Efectul magnetic al curentului electric pag. 140-149; 2.6.3. Efectul chimic al curentului electric pag. 150-152)

Bibiografie
Constantin Mantea, Mihaela Garabet. Fizica – Manual pentru clasa a IX-a. Editura All, toate edițiile apărute până în prezent
Seryl Talpalaru, Dorel Haralamb, Constantin Corega, Gabriel O. Negrea, Constantin Rus. Fizica – Manual pentru clasa a X-a, Editura Polirom, toate edițiile apărute până în prezent

Biologie Vegetală

Diversitatea lumii vii
- Clasificarea organismelor vii. Noțiuni introductive, regnuri, caractere
- generale.
- Virusurile
- Regnul Monera
- Regnul Protista
- Regnul Fungi
- Regnul Plantae
Celula – unitatea structurală și funcțională a vieții
- Noțiuni introductive. Teoria celulară
- Tipuri fundamentale de celule
- Compoziția chimică a materiei vii
- Structura celulei
- Diviziunea celulară
Țesuturile vegetale
Structura și funcțiile fundamentale ale plantelor
- Nutriția autotrofă
- Nutriția heterotrofă: saprofită, parazită, simbiotrofă, mixotrofă
- Respirația aerobă
- Respirația anaerobă
- Circulația de la plante
- Excreția la plante
- Reproducerea la plante

Notă: Fără referiri la regnul animal

Bibliografie
Elena Huțanu. Manual de Biologie, clasa a IX-a, Ed. Didactică și Pedagogică, 2004.
Biologie clasa a X-a Stelică Ene, Gh. Sandu, Gh. Gămăneci, Editura LVS Crepuscul, 2005.

Matematică

Elemente de algebră superioară
- Matrice
  - Operații cu matrice: adunarea, înmulțirea, înmulțirea unei matrice cu un scalar
- Determinanți
  - Determinantul de ordin 2 sau 3
  - Proprietățile determinanților
- Rangul unei matrici
  - Calculul rangului unei matrici
  - Matrici inversabile
  - Calculul inversei unei matrici inversabile
- Sistem de ecuații liniare
  - Regula lui Cramer
  - Teorema lui Kronecker-Capelli
  - Teorema lui Rouche
  - Sisteme omogene
Elemente de analiză matematică
- Limite de funcții
  - Limita unei funcții într-un punct
  - Limite laterale
  - Operații cu limite de funcții
  - Limite de funcții compuse
- Funcții continue
  - Funcție continuă într-un punct
  - Continuitate la stânga și la dreapta
  - Operații cu funcții continue
- Funcții derivabile
  - Derivata unei funcții într-un punct, tangenta la o curbă
  - Funcții derivabile, operații cu funcții derivabile
  - Calculul derivatelor de ordin I și al II lea pentru funcțiile studiate
  - Funcții derivabile pe un interval: puncte de extrem ale unei funcții, teorema lui Fermat
  - Rolul derivatei I în studiul funcțiilor: monotonia funcțiilor, puncte de extreme
  - Rolul derivatei a II-a în studiul funcțiilor: concavitate, convexitate, puncte de inflexiune
  - Regulile lui l’Hospital
- Primitive
  - Primitive uzuale
  - Calculul primitivelor cu ajutorul formulelor directe
  - Metode de calcul al primitivelor: integrarea prin părți, schimbarea de variabilă
  - Calculul primitivelor funcțiilor raționale
Funcții integrabile
- Definirea integralei Riemann a unei funcții continue prin formula Leibniz – Newton
- Proprietăți ale integralei definite: liniaritate, monotonie, aditivitate în raport cu intervalul de integrare
- Metode de calcul al integralelor definite: integrarea prin părți, integrarea prin schimbare de variabilă

Bibliografie
Mircea Ganga, Matematica M2. Manual pentru clasa a XI-a, Trunchi comun + curriculum diferețiat (3 ore), Editura: Mathpress, 2006.
Marius Burtea, Georgeta Burtea, Matematica M2. Manual pentru clasa a XI-a, Editura: Books Unlimited, 2006.
Mircea Ganga, Matematica: Manual pentru clasa a XII-a, M2, Editura: Mathpress, 2007.
Marius Burtea, Georgeta Burtea, Matematica M2. Manual pentru clasa a XII-a, Editura: Carminis, 2007.

Pentru programele de studiu Nutriţie și Dietetică, Radiologie și Imagistică, Tehnică Dentară, Asistenţă de profilaxie stomatologică, Cosmetică Medicală si tehnologia produsului cosmetic, Chimie medicală, Balneo-fiziokinetoterapie și recuperare, Audiologie și protezare auditivă:

Anatomie și fiziologie umană pentru admiterea la facultățile de medicină. Krumhardt B, Alcamo IE, Barron’s & Universitatea de Medicină și Farmacie Târgu Mureș, 2022

Cap.3. Celulele şi fiziologia celulară: Structura celulei, pag. 45-52 (din capitol se exclud: Celulele și energia pag 52-55, Mitoza și reproducerea celulei pag. 55-58, Sinteza proteica pag. 58-63)

Cap. 6. Oasele si articulatiile 115-126 (din capitol se exclud: Tipuri de diartroze, pag.123-124)

Cap. 8: Ţesutul muscular, pag. 167-179 (din capitol se exclud: Functia muschilor striatimecanismul de glisare al filamentelor, initierea contractiei musculare, relaxarea raspunsului gradual, pag.171-176; Funcțiile mușchiului neted și cardiac, pag. 178-179)

Cap. 14. Sângele, pag. 319-331 (din capitol se exclude: Anemia, pag. 324)

Cap. 15. Sistemul cardiovascular, pag. 343-359 (din capitol se exclud: Reglarea fluxului cardiac şi Şocul, pag. 355-356)

Cap. 17. Sistemul respirator, pag. 401-414

Cap. 18. Sistemul digestiv, pag. 425-441

Cap. 20. Sistemul urinar, pag. 485-497

Biologie vegetală

Diversitatea lumii vii
- Clasificarea organismelor vii. Noțiuni introductive, regnuri, caractere generale.
- Regnul Protista (protiste cu caracter de plante: alge)
- Regnul Fungi
- Regnul Plantae
Celula – unitatea structurală și funcțională a vieții
- Tipuri fundamentale de celule
- Compoziția chimică a materiei vii
- Structura celulei
Țesuturile vegetale
Structura și funcțiile fundamentale ale plantelor
- Nutriția autotrofă
- Reproducerea la plante (reproducerea sexuată)

Notă: Fără referiri la regnul animal

Bibliografie
Elena Huțanu. Manual de Biologie, clasa a IX-a, Ed. Didactică și Pedagogică, 2004.
Biologie clasa a X-a Stelică Ene, Gh. Sandu, Gh. Gămăneci, Editura LVS Crepuscul, 2005.

Chimie organică

Structura compușilor organici
- Legaturi chimice în compușii organici
- Tipuri de catene de atomi de carbon
- Formula brută, formula moleculară, compoziție procentuală.
Hidrocarburi alifatice saturate și nesaturate
- Alcani, Alchene, Alchine (din capitol se exclud: (i) Acțiunea alcanilor asupra mediului și asupra oamenilor – Vladescu et al., 2010, pg. 31-32; (ii) Reacția de polimerizare – Vladescu et al., 2010, pg. 43-44, (iii) Mase plastice – Vladescu et al., 2010, pg. 50-52; (iv) Reacția de polimerizare și copolimerizare – Alexandrescu et al, 2006, pg. 78-80).
Compuși organici cu funcții simple
- Clasificarea compușilor organici
- Derivați halogenați
- Compuși hidroxilici: alcooli și fenoli (din capitol se exclud: (i) Alchilarea alcoolilor cu oxid de etenă, Alexandrescu et al., 2006, pg. 63-64; (ii) Condensarea fenolului cu formaldehida, Alexandrescu et al, 2006, pg. 97-98).
- Compuși carbonilici
- Acizi carboxilici
- Derivați funcționali ai acizilor carboxilici (esteri, amide, cloruri acide, nitrili)
- Amine (din capitol se exclude Reacția de cuplare a sărurilor de arendiazoniu, Alexandrescu et al, 2006, pg. 101-102).

Bibliografie
Luminița Vlădescu, Corneliu Tărăbășanu-Mihăilă, Luminița Irinel Doicin. Chimie – manual pentru clasa a X-a, Grup Editorial Art, 2010
Elena Alexandrescu, Viorica Zaharia, Mariana Nedelcu. Chimie C1, clasa XI, Editura LVS Crepuscul, 2006