La conferința națională „Educația: Potrivire pentru Viață”, care s-a desfășurat sâmbătă, 24 martie, în Aula Magna a UMF Iași, s-au dezbătut deschis, fără ipocrizie, principalele tare cu care se confruntă sistemul educațional românesc, iar una dintre temele principale a fost exodul creierelor. De ce pleacă tinerii, de ce modul de predare a rămas, în cele mai multe cazuri, rigid, de ce școala nu face mai mult pentru a-i pregăti pentru viață, în afara transmiterii unui bagaj teoretic stufos, sunt doar câteva întrebări la care au încercat să răspundă reprezentanți ai celor mai importante instituții din România.
Evenimentul a fost structurat în două părți: în primul segment, au luat cuvântul prof.univ.dr. Viorel Scripcariu, rectorul Universității de Medicină și Farmacie „Grigore T. Popa” Iași, prof. univ. dr. ing. Gigel Paraschiv, secretar de stat în Ministerul Educaţiei Naţionale, prof. dr. Camelia Gavrilă, președintele Comisiei pentru învăţământ, ştiinţă, tineret şi sport din Camera Deputaţilor, prof. univ. dr. Sorin Cîmpeanu, președintele Consiliului Național al Rectorilor, prof.univ.dr. Radu Bălănescu, preşedintele Asociaţiei Marea Lojă Naţională din România, prof. univ. dr. Ioana Grigoraș, președintele Senatului UMF Iași, prof. univ. dr. Mihai Dimian, rectorul interimar al Universității „Ștefan cel Mare” Suceava, Teodor Pantelimonescu – student UMF Iași, Mirabela Miron, reprezentant regional UGIR și Paul Butnariu, președintele Camerei de Comerț și Industrie Iași. În cea de-a doua jumătate, conferința a devenit interactivă, studenți și alți participanți din sală inițiind un dialog deschis cu organizatorii.
„Este de datoria noastră să facem în așa fel încât opțiunea de a studia în România să fie o alternativă viabilă”
În deschiderea conferinței, prof. univ. dr. Viorel Scripcariu, rectorul Universității de Medicină și Farmacie „Grigore T. Popa” Iași a prezentat câteva cifre statistice care „descriu o situație dramatică”: „2.578.540 – acesta este numărul românilor plecați din țară pentru mai mult de 1 an, la nivelul anului 2017. Raportat la o populație totală de 22 de milioane de locuitori, cei peste 2.5 milioane de români plecați (adică 11.6%) sunt, evident, o uriașă problemă. Lucrurile devin dramatice când trecem de la analiza cantitativă la cea calitativă: la grupele de vârstă 25 – 39 ani procentul celor plecați este dublu față de restul categoriilor de vârstă! Iar 25 – 39 de ani este un interval de vârstă caracterizat prin maximă activitate, atât din punct de vedere profesional, cât și al fertilității”. Iar soluția nu este de a restricționa plecările, a subliniat rectorul UMF Iași, „deoarece ca țară membră a Uniunii Europene nu putem pune în discuție dreptul unui cetățean român, indiferent de vârstă și pregătirea profesională, de a alege să plece și să profeseze în afara României”. „Ce putem și ce trebuie să discutăm este ce poate face România pentru a deveni mai atractivă pentru tinerii ei. Evenimente precum cel la care participăm astăzi sunt mijloace exploratorii care ne pot ajuta să găsim acest din urmă tip de soluții. Iar miza e uriașă: e vorba de viitorul nostru ca societate, nimic mai mult, nimic mai puțin”, a punctat prof. univ. dr. Viorel Scripcariu.
Aceeași idee a susținut-o și prof. univ. dr. Sorin Cîmpeanu, președintele Consiliului Național al Rectorilor. „Rolul unor astfel de întâlniri este în primul rând acela de a ne pune în legătură, de a vă spune ceea ce credem noi că am putea face, dar și de a vedea care sunt aspirațiile voastre pe planul dezvoltării personale și pe planul dezvoltării unei cariere profesionale. Punctul meu de vedere este extrem de clar: dreptul la liberă circulație este un drept câștigat. Până când nu veți fi convinși fiecare dintre voi și dintre colegii voștri mai tineri că a studia în România este o alternativă viabilă ce corespunde așteptărilor voastre la nivel personal și la nivel profesional, nu o să luați decizia de a studia în România. Este de datoria noastră să facem în așa fel încât opțiunea de a studia în România să fie o alternativă viabilă”.
Prof. univ. dr. ing. Gigel Paraschiv, secretar de stat în Ministerul Educaţiei Naţionale Paraschiv, a adus în discuție una dintre problemele majore ale tinerilor: „Studenții spun că nu sunt ascultați. Studenții nu au cu cine să se sfătuiască, cu toate că avem în fiecare universitate tutori, consilieri, finanțăm centrele de consiliere și de orientare în carieră. Cred că ar trebui ca aceste centre să aibă activitate mult mai laborioasă în învățământul preuniversitar, dar nici în învățământul superior nu este târziu ca ai noștru tineri, în special cei din anul I, să aibă cu cine să discute, să se sfătuiască. Și dacă au constatat rapid că nu au ales drumul cel mai bun, să se poată reorienta, astfel ca tinerii noștri să se regăsească în domeniul ales”.
„Educația nu este doar pentru viață, educația este însăși viața”
„Trebuie să pornim de la ideea că educația nu este doar pentru viață, educația este însăși viața. Asta este ceea ce spun toți pedagogii și dacă vă imaginați vreodată că studiul se va opri, vă înșelați. Învățăm continuu, învățăm și noi profesorii, învață și IT-iștii, învață și medicii. Cred că trebuie să fie o dorință interioară – aceea de a studia și de a încerca să îmbogățim ceea ce, la un moment dat, am știut într-o formă sau alta”, a transmis tinerilor prof. dr. Camelia Gavrilă, președintele Comisiei pentru învăţământ, ştiinţă, tineret şi sport din Camera Deputaţilor. În plus, școala ar trebui să ofere „nu doar cunoștințe academice, zona aceea de dimensiune cognitivă a educației, ci și celelalte competențe, care înseamnă a învăța ca să înveți mai departe, competențe antreprenoriale, cunoaștere, comunicare, competențe civice și sociale”.
Pe de altă parte, și tinerii care pleacă în străinătate și care sunt „ambasadori ai calității școlii românești” au o datorie morală față de țara în care s-au format: „Pentru că indiferent de drumurile dvs. în viață, matricea spirituală, identitară în care ne-am format este foarte importantă și într-o formă sau alta trebuie să dăruim ceva și comunității, și societății românești. Studiați, plecați, aprofundați și găsiți o formă de a vă întoarce, fie pentru a lucra aici, fie pentru a investi aici”, a accentuat președintele Comisiei pentru învăţământ, ştiinţă, tineret din Camera Deputaţilor.
Prof.univ.dr. Radu Bălănescu, preşedintele Asociaţiei Marea Lojă Naţională din România, a explicat cum s-a născut ideea acestui proiect: „L-am considerat a fi extrem de necesar într-un moment în care problema educației – sau mai corect spus a deficiențelor din sistemul educațional s-a pus foarte acut în multe zone. Dar aceste lcururi nu le putem face singuri, și ceea ce este extrem de îmbucurător este faptul că foarte mulți colegi de-ai voștri (din București, Constanța, Timișoara – unde am fost până acum), au scris pe mediile de socializare: «Dragi colegi, este pentru prima dată când în jurul unui proiect se reunesc cele mai importante instituții ale statului român: președenție, parlament, guvern și societatea civilă reprezentată de Consiliul Rectorilor, de AMLNR, la care au aplicat 21 dintre cele mai mari universități de stat din România». Prin acest proiect dorim să vă facem să înțelegeți și să aveți mult mai multă încredere că suntem extrem de preocupați de viitorul dvs., de ceea ce învățați în universități și de ceea ce ați putea să faceți după absolvire, de modul în care ați putea să vă dezvoltați cariera profesională. România are nevoie de voi și voi aveți nevoie de România”.
„Una dintre misiunile educației trebuie să dezvolte latura reflexivă, care dă scop și conținut oricărei deveniri profesionale”
Prof. univ. dr. Ioana Grigoraș, președintele Senatului UMF Iași, a vorbit despre misiunile magistrului în actul de educație: „Orice devenire umană, orice adecvare la realitate înseamnă a învăța tot timpul ceva nou. Misiunea educațională înseamnă și să-i înflăcărăm, să fie motivați pentru autodevenire, dar nu numai. La urma urmei, împlinirea potențialului fiecăruia se face într-un context social, nu este o împlinire egoistă a propriilor obiective în viață, ci, până la urmă, marea împlinire este ca tu să fii împlinit în contextul pe care-l servești. Trăim într-o lume în care este un zgomot continuu și extrem de bruiant. Necesitățile imediate ale vieții de zi cu zi probabil că reprimă cam mult latura reflexivă din noi. Și probabil că una dintre misiunile educației trebuie să dezvolte și această latură reflexivă, care dă scop și conținut oricărei deveniri profesionale. Bagajul tehnic de cunoștințe pe care îl transmite orice universitate sau formă de școlarizare trebuie să aibă această deschidere conceptuală către nou, către schimbare, către propria devenire”.
O poziție interesantă a avut și prof. univ. dr. Mihai Dimian, rectorul interimar al Universității „Ștefan cel Mare” Suceava, care a vorbit despre importanța adaptării învățământului românesc la noua revoluție tehnologică. „Ne aflăm în preajma unei revoluții tehnologice. Am trecut deja prin trei revoluții tehnologice și ultima, revoluția IT, ne-a prins în genunchi. Dar ne-am ridicat și suntem competitivi pe plan internațional. Acum această revoluție ne prinde în picioare. Depinde de noi să facem ceea ce trebuie, să adaptăm învățământul românesc la această nouă revoluție tehnologică, în care resursele computaționale se combină cu cele fizice și împreună rezolvă probleme, în care nu doar oamenii sunt conectați într-o rețea, ci și lucrurile. Asta implică anumite modificări: chiar dacă ești în medicină sau în domeniul umanist, este bine să cunoști puțină programare”. De asemenea, rectorul interimar al Universității „Ștefan cel Mare” Suceava a mai semnalat o problemă, faptul că școala românească nu încurajează creativitatea. „Vorbim de o societate în care, pe plan global, creativitatea va conta mult mai mult decît gândirea critică. La nivel preuniversitar trebuie să pregătim mult mai mult creativitatea copiilor, pentru ca, în momentul absolvirii, să fie pregătiți pentru această nouă lume. Studiile făcute la nivel internațional arată că modul în care dezvoltăm acum gândirea critică inhibă gândirea creativă”.
Evenimentul găzduit de UMF Iași, organizat de Ministerul Educaţiei, Consiliul Naţional al Rectorilor şi AMLNR, continuă ciclul de conferințe susținute deja în alte centre universitare din România (București, Timișoara și Constanța) și își propune să reprezinte un motor de declanșare a unor mecanisme incitative și călăuzitoare, care să confere absolvenților de studii universitare din România o mai bună pertinență a educației pentru viață. Scopul principal este de a investiga și identifica soluții pentru funcționarea conceptului de compatibilizare a pregătirii absolventului de școală românească la cerințele pieței muncii și ale societății în schimbare.
