UMF Iași continuă seria de evenimente de înaltă ținută academică reunite sub numele „Conferințele Universității de Medicină și Farmacie „Grigore T. Popa” cu conferința susținută de prof.dr. Alina Mungiu-Pippidi „ÎN CĂUTAREA BUNEI GUVERNĂRI. Cum au scăpat alte țări de corupție?”. Manifestarea, care se dorește a fi o dezbatere pe acest subiect, va avea loc în Aula „George Emil Palade” a UMF Iași, în data de 2 martie 2018, de la ora 12.30.
În cadrul evenimentului organizat de Universitatea de Medicină și Farmacie din Iași va fi lansată ultima carte a Alinei Mungiu-Pippidi, „ÎN CĂUTAREA BUNEI GUVERNĂRI. Cum au scăpat alte țări de corupție?” în care se caută răspunsul la întrebarea „De ce unele societăți reușesc să controleze corupția în așa măsură încât aceasta se manifestă doar ocazional, pe când alte societăți rămân sistematic corupte?” Cartea, a cărei versiune originală a apărut la Cambridge University Press în 2015, analizează felul în care evoluează societățile până la punctul în care integritatea devine regulă și corupția devine excepția în gestionarea afacerilor publice și alocarea resurselor publice.
Alina Mungiu-Pippidi este absolventă a UMF Iași, doctor în psihologie socială al Universităţii din Iaşi și activistă din anul 1989 a societăţii civile din România, iniţiatoare a Contractului cu România şi a Contractului cu Clasa Politică (1996), lider al Coaliţiei pentru un Parlament Curat (2004), fondatoare a României Curate (2010) și a Coaliției pentru Universități Curate.
În paralel a dezvoltat o carieră academică, având peste 2500 de citări internaționale, fiind în prezent profesor de studii de democraţie la Hertie School of Governance din Berlin, unde conduce ERCAS, centru de cercetare dedicat bunei guvernări (www.againstcorruption.eu). E frecvent invitată să conferenţieze la universităţi ca Harvard, Oxford, Stanford şi LSE și publică în jurnale ca Nature, Foreign Policy, Journal of Democracy. Cărțile ei au fost recenzate în mai multe jurnale academice internaționale și în The Economist.
Alina Mungiu Pippidi este preşedinte fondator al Societăţii Academice din România şi consultant pentru mai multe instituţii şi guverne europene (Olanda, Suedia, Austria), precum şi pentru Banca Mondială, Parlamentul European şi FMI, publică editoriale în presa română și internațională (Le Monde, Sudeustche Zeitung, European Voice) și conferențiază frecvent în instituții internaționale.
Printre cele mai importante cărţi ale sale se numără: A Quest for Good Governance. How Societies Build Control of Corruption (Cambridge University Press, 2015), A Tale of Two Villages (CEU Press, 2010), Ottomans into Europeans (cu Wim van Meurs, Columbia University Press, 2010) şi Românii după ’89 (Editura Humanitas, 1995). La Editura Polirom au apărut, între altele: Doctrine politice, Concepte universale şi realităţi româneşti (1998), Introducere în politologie. Manual opţional pentru liceu (2000), Secera şi buldozerul. Scorniceşti şi Nucşoara. Mecanisme de aservire a ţăranului român (cu Gérard Althabe, 2002), De ce nu iau românii premiul Nobel (2012, 2014) şi Tranziţia. Primii 25 de ani (cu Vartan Arachelian, 2014). La Humanitas a mai publicat Politica dupa communism (2002), Transilvania subiectivă (1999) și romanul Ultima cruciadă, introdus de Monica Lovinescu (2000). În 2006 i‑a fost republicată la Cartea Românească Evangheliştii (Premiul UNITER pentru cea mai bună piesă a anului 1993), piesă care a marcat separarea taberelor între secularişti şi fundamentalişti ortodocşi.
Alina Mungiu‑Pippidi a realizat şi filme documentare, A Tale of Two Villages, istoria Nucşoarei şi a Scorniceştiului fiind difuzată de BBC în anul 2003, iar Where Europe Ends/Unde se termină Europa, la TVR, în anul 2010.
