„Noblesse oblige”: cercetători de top, prezenți la seminarul dedicat lui George Emil Palade

Luni, 9 decembrie, în cadrul Zilelor Universității de Medicină și Farmacie „Grigore T. Popa” din Iași, a avut loc simpozionul științific „Semicentenarul Nobelului românesc – 50 de ani de la conferirea Premiului Nobel pentru Fiziologie sau Medicină profesorului George Emil Palade”. Evenimentul, care s-a desfășurat în Aula „Alexandru Tzaicu” a Centrului de Simulare „Prof. Univ. Dr. Cristian Dragomir”, a reunit personalități marcante ale științei contemporane, printre care profesorul Martin Lee Chalfie, laureat al Premiului Nobel pentru Chimie, profesorul Ole Holger Petersen, pionier al tehnicii patch clamp, și cercetători renumiți precum dr. Peter Hegyi, prof. univ. dr. Dan Gabriel Duda, prof. univ. dr. Cristian Apetrei și academician Irinel Popescu.

Un moment emoționant l-a constituit intervenția online a doamnei academician Maya Simionescu, preşedintele Secţiei de Ştiinţe Biologice a Academiei Române, fostă colaboratoare a lui George Emil Palade: „Sunt atașată de Universitatea de Medicină și Farmacie «Grigore T. Popa» din Iași. Când m-am întors acasă, după zece ani petrecuți în Statele Unite, Universitatea dvs. mi-a oferit titlul de Doctor Honoris Causa, un gest care m-a impresionat. Cred că organizarea acest simpozion a fost o idee excelentă: la locul potrivit – George Emil Palade s-a născut în Iași, la momentul potrivit – 50 de ani de când a primit premiul Nobel și în comunitatea potrivită – cea a marelui savant Grigore T. Popa, unul dintre profesorii lui George Emil Palade”.

O chemare la reflecție și responsabilitate

În deschiderea simpozionului, prof. univ. dr. Viorel Scripcariu, rectorul UMF Iași, a oferit un discurs emoționant, care a sintetizat semnificația acestui moment aniversar: „Astăzi, ne aflăm într-un moment de profundă semnificație istorică și științifică. Suntem aici pentru a onora memoria și moștenirea unui titan al științei mondiale, savantul George Emil Palade, cu ocazia celebrării a 50 de ani de la decernarea Premiului Nobel pentru Fiziologie sau Medicină. Este o zi care ne invită la reflecție, recunoștință și angajament față de valorile care au definit cariera și viața acestui ilustru cercetător”.

Rectorul a mai subliniat rolul fundamental pe care Palade l-a avut în redefinirea biologiei celulare: „George Emil Palade nu este doar primul român laureat al Premiului Nobel, ci și o sursă de mândrie națională și un simbol al excelenței academice universale. Contribuțiile sale la înțelegerea mecanismelor fundamentale ale vieții au deschis noi orizonturi în medicină și cercetare”.

Discursul său a evidențiat și legătura dintre viața lui George Emil Palade și valorile UMF Iași: „Născut la Iași, format în România, dar afirmat pe scena mondială, viața sa reprezintă un model al sintezei perfecte între origini și deschiderea către lume. Suntem privilegiați să organizăm acest eveniment aici, la UMF Iași, o universitate care împărtășește aceste idealuri și care, prin proiectele sale, promovează excelența academică și colaborarea internațională”.

„Cell Biology reborn. Honoring the 1974 Nobel Prize to George Emil Palade”

Profesorul Martin Lee Chalfie a subliniat influența remarcabilă a lui Palade asupra științei moderne, în prezentarea cu titlul „Cell Biology reborn. Honoring the 1974 Nobel Prize to George Emil Palade”. O prelegere a cărei denumire a fost inspirată de un citat din discursul ținut de marele savant la Banchetul Nobel: „Biologia celulară, renăscută, a creat o nouă întâlnire în ştiinţele vieţii arătând că unitatea organizării materiei vii se extinde mult dincolo de nivelul moleculelor- acest lucru se ştia deja- până la nivelul adunărilor macromoleculare, organitelor celulalare şi celulelor.” Arătând, prin câteva exemple, progresele fantastice ale științei în domeniul biologiei celulare, Martin Chalfie a subliniat că, desi „biologia celulară a renăscut constant”, își întoarce deseori privirea spre trecut, spre ceea ce a însemnat Palade prin studiile, inventivitatea și entuziasmul său – „cea mai important moștenire”. Prof. univ. dr. Martin Lee Chalfie este un neurobiolog cunoscut pentru contribuțiile sale remarcabile în biologia moleculară și pentru dezvoltarea utilizării proteinei fluorescente verzi (GFP) ca marker genetic, o tehnologie revoluționară pentru studiul proceselor biologice. În 2008, a primit Premiul Nobel pentru Chimie, alături de Osamu Shimomura și Roger Y. Tsien.

Și profesorul Ole Holger Petersen a evidențiat importanța contribuțiilor lui Palade în domeniul pancreatologiei: „Pentru noi, George Emil Palade este un adevărat erou. Cea mai importantă cercetare a sa rămâne în domeniul pancreasului, iar lucrările lui continuă să ne inspire”. Prof. univ. dr. Ole Holger Petersen, este profesor la Universitatea Cardiff, Marea Britanie. A fost primul din lume care a utilizat tehnica patch clamp pe celule epiteliale.

Dr. Peter Hegyi, expert în pancreatologie, a abordat importanța cercetărilor translaționale în societate, prezentând „From Science to Society”. Dr. Peter Hegyi este membru al Academiei de Știinţe din Ungaria și directorul Centrului de Medicină Translațională de la Universitatea Semmelweis din Budapesta. Descoperirile sale revoluționare în pancreatologie au elucidat rolul critic al celulelor ductale în pancreatită.

Prof. univ. dr. Dan Gabriel Duda, cercetător la Harvard Medical School, a vorbit despre progresele în tratarea cancerului hepatic în prelegerea „Transforming Liver Cancer Treatment through Translational Studies of the Tumor Microenvironment”. Prof. univ. dr. Dan Gabriel Duda este și director al Programului de Cercetare Translațională în Radioterapie pentru Tumori Gastrointestinale și cercetător principal la Massachusetts General Hospital (MGH).

Prof. univ. dr. Cristian Apetrei, profesor de Boli Infecțioase și Microbiologie la Facultatea de Medicină, Universitatea din Pittsburgh, Statele Unite ale Americii, a oferit o abordare istorică asupra pandemiei în expunerea sa „Histoire de la folie au temps des pandémies”.

Prof. univ. dr. Irinel Popescu, lider în chirurgia hepatică din România, a prezentat „Current trends in liver preservation”. Prof. univ. dr. Irinel Popescu este membru titular al Academiei Române, Secția de Științe Medicale.  În anul 2000 introduce transplantul hepatic la nivel clinic și este inițiatorul chirurgiei robotice în România.