Evadare din Turnul de Fildeș: un dialog onest despre cercetare

Săptămâna trecută, în cadrul Zilelor UMF Iași, a avut loc un dialog sincer și captivant despre cercetare și exemple de bune practici cu doi cercetători de top la universități prestigioase din Statele Unite ale Americii, ambii absolvenți ai Universității de Medicină și Farmacie „Grigore T. Popa” din Iași: prof. univ. dr. Cristian Apetrei, în prezent profesor de Boli Infecțioase și Microbiologie la Facultatea de Medicină, Universitatea din Pittsburgh și prof. univ. dr. Dan Gabriel Duda, cercetător principal la Departamentul de Radioterapie-Oncologie și  profesor asociat la Harvard Medical School (HMS), Boston, Massachusetts. Dialogul a deschis seria de comunicări științifice intitulată „Best of Research” care s-a desfășurat marți, 10 decembrie, în Aula „George Emil Palade”.

În cadrul întâlnirii au fost dezbătute principalele probleme cu care se confruntă cercetătorii: comunicarea inadecvată a științei, efortul, uneori supraomenesc, pentru a obține un grant și a publica în reviste ca Nature și The Lancet sau lipsa continuității unui proiect, după terminarea finanțării de bază.

Comunicare inadecvată

Știința avansează concomitent cu teoriile conspirației și neîncrederea publicului în cercetare, a evidențiat prof. univ. dr. Cristian Apetrei, dând exemplul perioadei pandemice. „Ultimii patru ani ne-au arătat că putem fi foarte eficace: am creat un vaccin într-un an, am dezvoltat anticorpi monoclonali și am reușit să controlăm o pandemie într-un timp record. Nu am funcționat aproape deloc la capitolul comunicare”, a explicat acesta. Cauzele sunt multiple: de la procese birocratice până la fragmentarea mesajului, așa cum s-a întâmplat în Statele Unite, unde doar Anthony Fauci avea voie să comunice public despre pandemie. Apetrei a insistat asupra faptului că oamenii de știință au responsabilitatea de a-și explica activitatea publicului, pentru că „finanțarea cercetării depinde de încrederea publicului”.

Granturile și infrastructura – motorul cercetării

Prof. univ. dr. Dan Gabriel Duda a semnalat și o altă problemă: lipsa continuității unor proiecte de cercetare importante. „Pentru cercetarea de anvergură cred că trebuie continuitate. Există granturi destul de mari, însă nu au continuitate, după ce se termină finanțarea. În Germania, universitățile susțin proiectele mari, cu fonduri guvernamentale, pentru a asigura progresul cercetării. Cred că această practică ar putea fi un model și pentru noi.” În același timp, a remarcat infrastructura științifică din România, considerând că aceasta s-a dezvoltat mult în ultimii ani cu ajutorul fondurilor europene.

Prof. univ. dr. Duda a punctat și importanța cercetării în oncologie, un domeniu aflat în plină revoluție prin imunoterapie. Deși promițătoare, aceste tratamente aduc provocări suplimentare – financiare și legate de toxicitate. „Sunt lucruri care trebuie rezolvate, atât la nivelul cercetării  bază, cât și cercetării clinice și la nivelul forumurilor guvernamentale care trebuie să reglementeze, împreună cu industria, folosirea optimă a acestor noi tratamente.”

Perseverența și valoarea științei: dincolo de respingeri

O temă centrală a discuției a fost dificultatea obținerii finanțărilor și publicării în reviste prestigioase. Prof. univ. dr. Cristian Apetrei a povestit o experiență personală: „În 2014, după ce am primit al patrulea refuz pentru un grant, copilul meu care avea 7 ani atunci ani mi-a spus: «Tata, nu înțeleg cum poți trăi cu atâta rejet».” Momentul descris este unul simbolic pentru perseverența atât de necesară în cercetare, chiar și atunci când rata de succes este de 4%. Prof. univ. dr. Apetrei a încurajat cercetătorii să nu se blocheze nici în încercarea de a publica doar în reviste ca Nature, Science, JAMA: „Trebuie să-ți alegi bine revista: dacă este presiune legată de timp, nu te crampona la o revistă ca Nature sau Lancet. Pandemia ne-a adus utilizarea extrem de largă a serverelor preprint. Dacă ai terminat articolul, poate fi publicat rapid pe serverul preprint și poți să-l folosești la teze, la orice. Noi am avut în 2006 un articol care absolut schimba toată paradigma de infecții cu HIV și care a fost refuzat. Dar dacă un articol este bun, el va avea o viață a lui. Și PLOS One este un loc în care poți să publici articole – mai are avantajul că publică și rezultate negative, publică știință în care nu ai obținut confirmarea ipotezei, dar e o știință care ne ajută să înțelegem că nu putem merge pe drumul respectiv. Notorietatea unui articol nu depinde de revistă, ci de impactul pe care-l are în domeniul respectiv”.

Profesorul Duda a completat perspectiva, explicând că eșecul face parte din procesul cercetării: „Am avut studii care ne-au luat și 10-12 ani să le publicăm. Fiecare refuz ne-a ajutat să îmbunătățim studiul. Nimeni nu e de succes de la început, din primii ani. Totdeauna am văzut o oportunitate în dificultate. Cercetarea e un proces dificil, de durată și e și o chestiune de întâmplare, de cele mai multe ori.”.

Cât despre incapacitatea unor recenzori de a înțelege studiul propus, prof. univ. dr.  Apetrei a dat un exemplu edificator: „În vara anului 2019, evaluam granturi la Bruxelles. Un reviewer din nordul Italiei a început să țipe: «Porcăria asta de grant, nu ne interesează! De ce ar trebui Uniunea Europeană să investească în Asia? Nouă ne trebuie granturi care să aibă grijă de sănătatea oamenilor din Europa!» Era vorba despre un grup de cercetători francezi care voiau să facă un studiu despre liliecii din sudul Chinei și din Cambodgia pentru a analiza coronavirusurile. Ce a urmat știe toată lumea: pandemia și ravagiile pe care le-a făcut în Lombardia. Există întotdeauna riscul ca un reviewer să nu înțeleagă importanța unui proiect, dar asta nu înseamnă că este rău-voitor sau că are un interes ascuns.”

Libertatea în cercetare și pragmatismul universităților private

Un alt subiect sensibil a fost finanțarea personalului academic. Prof. univ. dr. Apetrei a descris realitatea sistemului american, unde obținerea granturilor este vitală: „Fără granturi, nu poți supraviețui. Trebuie să ai granturi, care îți plătesc 100% din salariul tău, 100% salariile tuturor oamenilor din laboratorul tău, 100% din reactivi și chiria spațiului. Granturile îți oferă libertate, îți permit să ajustezi direcțiile de cercetare și să îți acoperi salariul și resursele necesare laboratorului.”

Prof. univ. dr. Duda a confirmat această realitate, adăugând că universitățile americane, în special cele private, nu finanțează cercetarea direct: „În 24 de ani de când sunt acolo ei nu au plătit niciun cent și le-am adus vreo 20 de milioane de dolari. Totul a venit din granturi și fonduri externe.”

Prezentarea rezultatelor cercetării medicale

Dialogul despre cercetare între prof. univ. dr. Cristian Apetrei și prof. univ. dr. Dan Gabriel Duda  a fost un preambul pentru cele trei sesiuni științifice programate în cadrul „Best of Research”, în care au fost prezentate, de către cadre didactice ale Universității, rezultate ale unor cercetări medicale importante:

Sesiunea I
Moderator: Prof. univ.dr. Cristian Apetrei

Prezentări:
Sympatholytic device-based therapies for hypertension (Prof. Iliescu și colectiv)
Targeting inflammatory mediators in experimental severe asthma with acute lung injuries (Cristina Mihaela Ghiciuc și colaboratori)
The clinical utility of accurate triplex qPCR detection of nephropathogenic viruses in KTRs (Prof. R. Ursu și colectiv)
Prevention of cisplatin-induced nephrotoxicity in cancer patients (S. Volovat și S. Hogas)
High prevalence of liver fibrosis among general population: a Romanian population-based study (Prof. Anca Trifan și colaboratori)

Sesiunea II
Moderator: Prof. univ. dr. Dan Gabriel Duda

Prezentări:
Insights into the role of micronutrients in inflammatory bowel disease (Gilca Georgiana, G. Ștefănescu)
Progress in advanced biomaterials supports for precision regenerative medicine (Gianina Dodi)
Microbiota in CKD (Luminița Voroneanu și colaboratori)
Hemodiafiltrarea (Adrian Covic și echipa)
The Cannabinoids and Pain: the Good, the Bad and the Ugly (Bogdan-Ionel Tamba)

Sesiunea III
Moderator: prof. univ. dr. Monica Hancianu

Prezentări:
Echipa MAVIS Artificial Heart
Tromboza de venă portă la pacienții cu ciroză hepatică virală C responderi la tratament antiviral (Asist. Dr. Laura Huiban)
Parametri renali în subtipuri moleculare de adenocarcinom acinar prostatic (Șef lucr. Dr. Andrei Daniel Timofte)
Riscul de infecție cu Clostridioides difficile la pacienții cu tratament cu inhibitori de pompă de protoni: Review sistematic și Meta-Analiză (Drd. Iov Floria Diana)
Boala renală polichistică cu transmitere autosomal dominantă – tratamentul patogenic și experiență Spitalul Parhon (Drd. Agavriloaei Bogdan-Dumitru)
Reconstrucția fracturilor complexului zigomatic asistată de planificare chirurgicală virtuală și navigație intraoperatorie (Drd. Bănărescu Mădălina)
Cercetare în oncologie, de la preclinic la translarea în practică (Drd. Ioana Creangă – Murariu)