Dublă lansare de carte, la UMF Iași: „Întâlnire astrală” cu academicianul Irinel Popescu

Academicianul Irinel Popescu, părintele transplantului hepatic și inițiatorul chirurgiei robotice din România, revine la Universitatea de Medicină și Farmacie „Grigore T. Popa” din Iași pentru a lansa cele două volume apărute în acest an la Editura Academiei Române: „O întâlnire astrală – Dimitrie Gerota – Constantin Brâncuși – Povestea Ecorșeului” și „Amintiri din chirurgie”. Evenimentul va avea loc miercuri, 3 iulie, de la ora 14.00, în Aula Centrului de Simulare „Prof. Dr. Cristian Dragomir”. Vor prezenta prof. univ. dr. Eugen Târcoveanu, prof. univ. dr. Cristian Lupașcu și prof. univ. dr. Dana Baran.

„Prof. univ. dr. Irinel Popescu, o personalitate în domeniul medicinei românești și un  membru marcant al comunității noastre academice – anul trecut a primit titlul de DHC din partea Universității noastre, a demonstrat, de-a lungul timpului, că este un virtuos nu doar al bisturiului, ci și al condeiului. Aștept cu nerăbdare să particip la acest eveniment în cadrul căruia vor fi lansate două cărți de excepție: una de memorii, iar cealaltă despre povestea Ecorșeului și despre întâlnirea extraordinară dintre doi titani: Brâncuși și Gerota”, a subliniat prof. univ. dr. Viorel Scripcariu, rectorul UMF Iași.

„Cartea nu este nici despre Gerota, nici despre Brâncuşi, este una despre identitatea românească”

Cu ocazia lansării la Bookfest – Salonul internațional de carte a volumului „O întâlnire astrală – Dimitrie Gerota – Constantin Brâncuși – Povestea Ecorșeului”, autorul  făcea o mărturisire: „Din punctul meu de vedere, cartea nu este nici despre Gerota, nici despre Brâncuşi, este una despre identitatea românească. În peregrinările mele, am fost întrebat de fiecare dată de unde sunt. Şi am spus că sunt din România. Ei bine, România trebuie să facă eforturi să îşi definească mai bine identitatea şi poate să o facă şi e obligată să o facă. Un element al identităţii româneşti este Constantin Brâncuşi fără îndoială. Brâncuşi e o personalitate cunoscută în toată lumea şi de aici încolo putem să vorbim ca de ceva cunoscut. Din păcate, perioada românească a lui Brâncuşi este puţin scoasă în evidenţă şi asta încearcă să facă, în parte, această lucrare. Perioada românească înseamnă până în 1904 – 1905, când a plecat în Franţa şi cuprinde o serie de creaţii, între care aceste ecorşeu”.

„Este un medic pentru care salvarea vieţilor omeneşti a fost şi este mai presus de orice”

„Prof. univ. dr. Irinel Popescu este un adevărat profesionist, un perfecţionist, care a avut şi are permanent voinţa şi perseverenţa de a se autodepăşi, de a fi primul care aplică cele mai noi cuceriri ale ştiinţei în sistemul medical românesc. Este un medic pentru care salvarea vieţilor omeneşti a fost şi este mai presus de orice”, sublinia prof. univ. dr. Viorel Scripcariu anul trecut, în Laudatio rostit cu ocazia decernării titlului Doctor Honoris Causa al UMF Iași.

Considerat „părintele transplantului hepatic în România”, prof. univ. dr. Irinel Popescu a introdus transplantul de ficat ca metodă terapeutică în România, iar acesta a trecut de la etapa de pionierat la stadiul de procedeu de rutină, începând din 2000 (când a avut loc primul transplant hepatic cu supraviețuirea bolnavului și când a înființat Programul de transplant hepatic în Institutul Clinic Fundeni, în cadrul căruia au fost efectuate până în anul 2021 peste 1000 de operații). A contribuit în mod esențial la înființarea programelor de transplant hepatic de la Spitalul Republican din Chișinău (Republica Moldova) (2013), Spitalul „Sfânta Maria“ din București (2014), Spitalul „Sfântul Spiridon“ din Iași (2016), Spitalul Sanador din București.

A efectuat primul transplant combinat de ficat și pancreas, primul transplant combinat de ficat și insule pancreatice și primele transplante de celule stem pentru afecțiuni ale ficatului. A organizat prelevări multiorgane la nivel național, a coordonat alocarea organelor, a stabilit parteneriate internaționale. Toate aceste eforturi s-au finalizat prin înființarea Agenției Naționale de Transplant în anul 2005, alegerea sa ca președinte al Consiliului Științific al Agenției semnificând recunoașterea contribuției la înființarea unui program național de transplant de organe și țesuturi in România. Din anul 2006 acest program a fost acceptat și finanțat oficial de către Ministerul Sănătății.

A introdus chirurgia robotică în România, efectuând prima operație robotică din țara noastră. A creat un program complex de chirurgie oncologică digestivă, pe baza căreia a dezvoltat cercetarea translațională oncologică, înființând prima bancă de tumori din România.

Este coordonator național al specializării postuniversitare de chirurgie hepato-bilio-pancreatică.

Are importante contribuții la dezvoltarea cercetării în domeniul medical, precum promovarea „cercetării translaționale“ în domeniul oncologiei digestive și înființarea primei biobănci de probe biologice din România și una dintre primele din Europa de Est (2002) și înființarea Centrului de Excelență în Medicina Translațională (CEMT) la Institutul Clinic Fundeni.