Conferințele „Grigore T. Popa”: Amintiri ale unui chirurg pediatru, metafore medicale și un CTP dezlănțuit

Conferințele „Grigore T. Popa”, organizate în cadrul Zilelor UMF Iași – 143 de ani de excelență în educație și cercetare, au fost reprezentate de un chirurg pediatru, un lingvist și un ziarist, ai căror singur numitor comun este, poate, pasiunea pentru profesia aleasă.

„Chirurgie pediatrică pe trei continente”

Seria Conferințelor a fost deschisă miercuri, 7 decembrie, de un chirurg ieșean care a devenit celebru în România anilor ‘80. Este vorba de prof. univ. dr. Gabriel Ionescu, cel care le-a operat în Elveția,  împreună cu profesorul Noël Genton, pe siamezele Lina și Gherghina. În 1991, când a plecat în Africa de Sud, profesorul Ionescu era în vârful unei frumoase cariere: șeful secției de chirurgie pediatrică de la Spitalul „Sf. Maria”, vicepreședintele Societății Române de Chirurgie Pediatrică și decanul Facultății de Medicină din cadrul UMF Iași. În Pretoria a luat-o practic de la capăt, dar a reușit în scurt timp să-și demonstreze valoarea și a ajuns profesor și șef de clinică, dar după câțiva ani a părăit și capitala administrativă a Africii de Sud pentru a începe o noup aventură profesională, în Emiratele Arabe. Despre cariera sa de 50 de ani și despre oamenii incredibili pe care i-a cunsocut – chirurgi care au intrat în cărțile de istorie a medicinei, a povestit prof. univ. dr. Gabriel Ionescu în Aula „George Emil Palade” a UMF Iași,  în fața unui auditoriu fascinat de povestea intitulată: „Chirurgie pediatrică pe trei continente. O unică experiență de 50 de ani”.

Metafora medicală

Tot o poveste, dar în cu totul alt registru, în care protagonistă a fost „metafora medicală”, a fost prezentată joi, 8 decembrie, de conf. univ. dr. Ioan Milică, directorul Bibliotecii Centrale Universitare „Mihai Eminescu” din Iași. Lingvist pasionat, conferențiarul a abordat o temă extrem de interesantă, incitantă și utilă pentru toți membrii comunității academice a UMF Iași, de la studenți, până la cadre didactice, cea a metaforelor din zona neuroștiințelor. Concis, dar extrem de documentat, conferențiarul a prezentat evoluția metaforei în sfera medicală de-a lungul istoriei, începând cu reprezentarea artistică a corpului omenesc din primul atlas de anatomie – celebrul „De Humani Corporis Fabrica Libri Septem” al medicului flamand Andreas Vesalius.

Conf. Ioan Milică a terminat Facultatea de Litere din cadrul Universității „Alexandru Ioan Cuza” din Iași, secția  Limbă şi literatură română – Limbă şi literatură engleză. Din 2007 este doctor în filologie cu teza: „Stilistica argoului în limba română contemporană”, avându-l îndrumător ştiinţific pe reputatul profesor Dumitru Irimia. A fost profesor de limba și literatura română la două licee din Iași, jurnalist, iar din 2003 își începe carieră universitară la UAIC, în cadrul facultății de Litere. În perioada 2014 – 2018 a ocupat funcția de director al Departamentului de Românistică, Jurnalism-Științe alecomunicării și Literatură comparată, iar din 2018 este director al Bibliotecii Centrale Universitare „Mihai Eminescu”.

Dumnezeu nu e mort

A treia conferință din cadrul Zilelor UMF Iași, care a avut loc vineri, 9 decembrie, l-a avut în prim plan pe cunoscutul scriitor și gazetar Cristian Tudor Popescu. Titlul conferinței sale conține și titlul cărții sale, „Dumnezeu nu e mort”, apărută în acest an la Editura Polirom. Volumul a fost bestsellerul editurii ieșene la Bookfest 2022, secţiunea nonfiction.

În prima parte a evenimentului, un auditoriu numeros și divers, care a făcut ca Aula „George Emil Palade” să fie neîncăpătoare, a avut parte de scriitorul Cristian Tudor Popescu, care a citit câteva fragmente din proza sa, prezentate sub forma unor „fișe de observație clinice”. Rostite teatral, cuvintele au sărit brusc din suprafața șoptită a hârtiei albe și s-au izbit la început strident de urechile pudibonzilor. Anamneza s-a făcut temeinic, abordând subiecte amestecate, pastile de viață și de moarte: Isus nedrept și răzbunător, ipocrizia dogmatică, stupidul complex de superioritate al celor care se regăsesc în aproprierea geniilor, precum servitoarea lui Borges, corpul ca sclav și sexul doar ca instinct animalic, deosebit de iubire, Ion Antonescu, șofer de ambulanță, „Cavadoro, un strop de eleganță în viața ta”, exhibiționismul sexual, potențat de tehnologie etc.

În cea de a doua parte, comentatorul politic și jurnalistul Cristian Tudor Popescu a răspuns întrebărilor din sală, care au acoperit o sferă diversă de subiecte, de la împotrivirea Austriei ca România să fie primită în Spațiul Schengen, până la puterea de hipnoză în masă a unor personaje ca Hitler sau Putin.