Căutându-l pe Brâncuși: o călătorie inițiatică sculptată cu imagini, muzică și cuvinte

Sorin Trâncă, jurnalist și fotograf talentat, inițiatorul concursului Superscrieri și al agenției Friends\TBWA, vine la UMF Iași pentru a-și lansa cartea-fenomen: „Drumul lui Constantin. Evadarea lui Brâncuși din România, o reconstituire”, Editura Humanitas 2023. Evenimentul are loc joi, 22 februarie 2024, la ora 14.00, în Aula „George Emil Palade”.

În „Drumul lui Constantin”, Sorin Trâncă încearcă să răspundă la întrebarea „De ce a plecat pe jos, Brâncuși, la Paris, în 1904?”, reconstituind traseul străbătut de sculptor. Autorul a parcurs și fotografiat, în această carte, traseul pe care l-a străbătut și Brâncuși în 1904: Hobița–Petroșani–Hațeg–Deva–Ilia–Săvârșin–Lipova–Arad–Nădlac–Mako–Maroslele–Szeged–Kecskemét–Dabas–Budapesta–Tatabánya–Győr–Mosonmagyaróvár–Hegyeshalom–Hei­dentor im Carnuntum– Bruck an der Leitha–Schwechat–Viena–St. Pölten–Linz–Salzburg–Prien am Chiemsee–Rosenheim– München–Landsberg am Lech–Memmingen–Ravensburg–Konstanz–Frauenfeld–Winterthur–Zürich– Basel– Belfort–Vesoul–Langres.

Iar ca bonus, cartea are și o coloană sonoră –  un micro-album compus din trei piese, simbolizând plecarea (1903 Song), drumul (Walker) și destinația (Satiana Punk). Piesele originale sunt compuse și produse de Florin Mura de la studioul Soundtellers din Chicago, iar pentru ilustrația muzicală s-a folosit o orchestră simfonică privată, Bow Tie Orchestra. Mixajul final aparține lui Adam Miller, Air Studios London.

„Viața lui Constantin Brâncuși e mult mai puțin cunoscută decât operele sale. Una dintre cele mai populare anecdote despre Brâncuși este că a plecat spre Paris pe jos din România. Nimeni însă nu a mers mai departe, iar despre această călătorie nu există prea multe certitudini. Nici măcar maestrul care sculpta aerul cu piatră n-a povestit prea multe despre această călătorie de 1954km. Încerc aici, după 120 de ani, să recompun această călătorie inițiatică și emit ipoteza că această călătorie l-a transformat pe Constantin dintr-un sculptor academic foarte talentat, într-un demn rival al lui Rodin. Dintr-un tânăr descurcăreț, într-un intelectual rafinat. Dintr-un român, într-un universal. Dintr-un estic, într-un vestic. Dintr-un ortodox, într-un budist. Dintr-un țăran, într-un rege.”, explică autorul demersul inedit.