29 iunie 2020: 190 de ani de la înființarea „primei academii europene a spiritului național”

Pe 29 iunie, Societatea de Medici și Naturaliști Iași, cea mai veche societate medicală din România, care a înființat primul Muzeu de Istorie Naturală (1834), o bibliotecă medicală (1836) și Revista Medico-Chirurgicală (1887), sărbătorește 190 de ani de la înființare. „În fiecare an, cu această ocazie, SMN-ul organizează o serie de manifestări științifico-culturale la care participă personalități din diferite domenii. În contextul epidemiologic actual, vom organiza o conferință în mediul online în colaborare cu Universitatea de Medicină și Farmacie Grigore T. Popa din Iași. Este vorba de prelegerea intitulată «Relativizarea morții în perioada pandemiei covid19: abordare istoric-religioasă  (Italia septentrională)», susținută de dr. Daniela Dumbravă, membru al Școlii Române din Roma, Italia și  membru afiliat al Institutului de Istorie a Religiilor din cadrul Academiei Române. Evenimentul va avea loc  luni, 29 iunie, de la ora 18.00, pe platforma Microsoft Teams. Înaintea conferinței, de la ora 17.00, va avea loc, într-un cadru restrâns, vernisajul expoziției «Societatea de Medici și Naturaliști Iași, 190 ani de existență»”, prezentat de prof. univ. dr. Dana Baran și Aurica Ichim, directorul Muzeului Municipal Iași.”, a declarat prof. univ. dr. Viorel Scripcariu, rectorul UMF Iași și președintele Societății de Medici și Naturaliști Iași.

Statutele societăţii din 1833-1834 (art. 27) menţionează că ziua de 29 iunie, de Sf. Petru şi Pavel, va fi ziua aniversară a acestei Societăţi, în amintirea primului membru onorific străin, protector şi principal donator, Gen. Pavel Kisseleff, care alături de domnitorul Mihai Sturza şi Mitropolitul Veniamin Costache vor inaugura în 1834 Muzeul Istorico-Natural al SMN, primul din Principate. „Nimic mai demn de respect, admiraţie şi imitare, decât nazuiţa plină de succes a acelor oameni de seamă şi învăţaţi, care au sădit primul copac pentru a alcătui oasisul ştiinţei în pustiul de cugetare şi cultură, care graţie timpurilor de grea încercare, acoperea frumoasa Moldovă. De câtă dorinţă neţărmuită de a lucra erau ei însufleţiţi şi cât de bun simţ practic au dat dovadă! În ceea ce priveşte partea pur ştiinţifică, naşterea SMN din Iaşi e prima scânteie ce a lucit pe orizontul întunecat al românilor ce erau, pe atunci, ceva mai liberi. Din brazda adâncă şi roditoare făcută de această Societate au născut Muzeul, Academia şi, în fine, Universitatea din Iaşi.” (Prof. Dr. C. I. Istrati, 1887).

„Animaţi de dorinţa dezvoltării ştiinţelor medicale şi naturale în Ţara Moldovei, un grup de cărturari din anii 1830, în frunte cu medicii Mihail Zotta, Iacob Cihac şi inginerul Gheorghe Asachi, puneau la cale întemeierea unei societăţi ştiinţifice-medicale care să susţină dezvoltarea ştiinţelor şi asigurarea sănătăţii publice. Mai întâi înfiinţau <Cercul ieşean de cetire medicinală> şi depuneau câte o sumă de bani pentru procurarea revistelor de profil ce apăreau în ţările apusene, citindu-le în comun ca într-un cenaclu, pe care, prin 1833, îl transformau în <Societatea de Medici şi Naturalişti>” scrie, într-un articol, regretatul Ion Mitican, autor al mai multor cărți și lucrări care evocă Iașul de altădată.

Primele ședințe ale Societății se țineau o dată pe lună, „seara, pe la șase”, în casa unui alt membru fondator al societății, Gheorghe Asachi. În 1834, publicația Albina Românească scrie un articol amplu despre societate: „Urmând unei asemenea folositoare povățuiri și însuflețiți de simțiri vrednice de toată lauda, d-lor doftorii Zota și Cihak au alcătuit din Moldova, din alți doftorii și bărbați învățați, o soțietate numită ale Mediținei și Istoriei Naturale. Scoposul de căpetenie al Soțietății este: a urma aproape înaintirilor științei și a literaturei, a întemeia sănătăței și a se îndeletnici cu Istoria naturală acestui pământ, după Statutele (Regulele) de care aici se alăturează un Ecstract”.

În lucrarea sa ”Societatea de Medici şi Naturalişti Iaşi, 1833 – Prima Academie europeană a spiritului naţional“, apărută în 2014, la Editura “Grigore T. Popa”,  prof.univ. dr. Dana Baran identifică 12 priorităţi ale SMN, printre care: ”introducerea spiritului ştiinţific în Principate; primul Muzeu Istorico-Natural, ce îngloba și Biblioteca Cercului Ieșean de lectură medicală; primele expediţii ştiinţifice de grup pentru explorarea, descrierea şi clasificarea faunei, florei, mineralelor, resurselor hidrice, geografiei şi etnoiatriei; încurajarea primelor studii geologice (calcarele de la Repedea) şi subvenţionarea cercetărilor arheologice de la Cucuteni; a stimulat utilizarea limbii române în știință. S-a editat astfel primul manual de Istorie Naturală tipărit în limba Țării; primul proiect al unui Observator Astronomic din Principatele Române; a inaugurat prima Grădină Botanică din Principate; prima societate ştiinţifică implicată în lupta pentru emancipare naţională şi Unire; a publicat primul periodic al unei societăți științifice bio-medicale din Principate și a fost prima societate academică asociată nemijlocit pnvățământului superior, fondării și dezvoltării instituțiilor acestuia: Academia Mihăleană (1835), Universitatea din Iași (1860), Facultatea de Medicină (1879) și Secției de Învățământ Farmaceutic (1913 — 1934)”.