Melancolii dictatoriale în postcomunismul românesc: politologul Cristian Preda vine la Zilele UMF Iași

Joi, 11 decembrie, de la ora 14:00, Aula „George Emil Palade” găzduiește, în cadrul Zilelor UMF Iași, conferința Melancolii dictatoriale în postcomunismul românesc, susținută de prof. univ. dr. Cristian Preda. Evenimentul va fi urmat de lansarea volumului Ideologii şi ideologi în România contemporană (Editura Humanitas, 2025), o carte care radiografiază decenii de viață politică românească.

În centrul conferinței se află o întrebare incomodă:  cum este posibil ca cei patru dictatori ai secolului XX – Carol al II-lea, Ion Antonescu, Gheorghe Gheorghiu-Dej și Nicolae Ceaușescu să aibă și astăzi admiratori? De ce persistă aceste nostalgii? Este oare așa fiindcă istoria e prost predată? Sau pentru că memoria colectivă e prost croită? Ar trebui să dăm vina pe ideologiile postcomuniste?  Răspunsul politologului Cristian Preda pornește de la mărturiile unor personalități care au trăit sub diverse dictaturi și se sprijină pe o interpretare a istoriei politice contemporane inspirată de Raymond Aron și de discipolii săi.

„Prezența cunoscutului politolog Cristian Preda la Zilele UMF Iași onorează comunitatea noastră academică. Într-o perioadă în care societatea are nevoie de luciditate și de repere clare, întâlnirea cu un intelectual atent la istorie și la mecanismele sale ne oferă prilejul unei reflecții necesare. Este un eveniment care depășește inerția protocolară și invită la un exercițiu critic de înțelegere a propriului trecut”, a declarat prof. univ. dr. Viorel Scripcariu, rectorul UMF Iași.

Ideologii şi ideologi în România contemporană

Despre cel mai recent volum al conferențiarului, cunoscutul scriitor Radu Paraschivescu scrie:

„Non multa, sed multum. Dacă aşa spun anticii, aşa o fi: nu contează cât scrii, contează ce scrii. Asta înseamnă să pleci de la ideea că există o diferenţă de neîmpăcat între calitate şi cantitate (deşi, nu-i aşa?, Nicolae Ceauşescu invita, cu decenii în urmă, «să facem din cantitate o nouă calitate» – cum anume, doar el ştia). Iată însă că avem aici un exemplu al coexistenţei lui multa şi a lui multum. Cele două ies din condiţia antonimiei şi se acceptă reciproc. Diferenţa de neîmpăcat se transformă în complementaritate prin efortul sagace şi tenace al unui autor pasionat de cercetare, de scormonire prin arhive, de politica românească, de ramificaţiile şi consecinţele ei. Cristian Preda devine, toute proportion gardée, un fel de Thierry Wolton al României prin această carte amplă, în care sunt studiate decenii de decizie şi de iniţiativă politică de la noi.
Şi nu doar atât. Există în mia aceasta de pagini o întreagă tipologie, care uneori ricoşează în faună. Lingăul şi naţionalistul cu secera şi ciocanul la brâu, sceleratul şi inconştientul, traseistul şi laşul, amnezicul de conjunctură şi bufonul, canalia fără scrupule şi prostul ca noaptea, plagiatorul cu ifos şi neostalinistul impenitent – cu toţii îşi găsesc loc în această enciclopedie în care gravitatea şi umorul se îngăduie şi se întregesc una pe alta. Ideologii şi ideologi în România contemporană nu este doar o panoramă a deşertăciunii (şi mai puţin a deşteptăciunii) politice. Mia asta de pagini ne este, întâi de toate, necesară ca să ne explicăm mai bine cum am ajuns aici, ce am fost, în ce ne-am preschimbat şi din cauza (mult mai des decât datorită) cui.
Cartea lui Cristian Preda e un spectacol de informaţie excelent pusă în pagină şi de anecdotică ilustrativă. Pe lângă asta, e o lectură captivantă. Vă veţi convinge începând primul capitol şi constatând că tocmai aţi consimţit să deveniţi prizonierii unui text scris fără cusur.”