„În 2020 avem proiecte în valoare de 35 de milioane de euro”

Interviu cu ec. Mihaela Tomaziu-Todosia, directorul Direcţiei pentru Programe pentru Dezvoltare Instituţională a Universității de Medicină și Farmacie „Grigore T. Popa” din Iași.

Din 2009, de când a început să prindă contur Direcţia Programe pentru Dezvoltare Instituţională, UMF Iași a reușit să acceseze proiecte de 120 de milioane de euro din fonduri externe nerambursabile: 50 de milioane de euro pe sustenabilitate și alte 70 de milioane de euro din 2016 până acum. Dar cea mai spectaculoasă creștere a fost chiar în acest an, cu 35 de milioane de euro. Cifrele se regăsesc atât în infrastructură ( moderna clădire Nicolae Leon, Centrul de Simulare – care va fi inaugurat în acest an, MAVIS – singurul centru de îmbrătrănire sănătoasă din România), cât și în proiectele de dezvoltare instituțională, pentru studenții defavorizați, sau, mai mult, în cele care ajung direct în inima comunității. Cine nu a auzit de proiectul „O sută de inimi pentru o sută de copii”, premiat de Comisia Europeană și care a schimbat, la propriu, destine? Sau alt proiect de poveste, câștigat recent  de UMF Iași, LIVERO2, în valoare de 11 milioane de euro, care va da o șansă la viață bolnavilor de hepatită din toată regiunea de Est a României?  Vorbim despre toate aceste proiecte cu ec. Mihaela Tomaziu-Todosia, directorul Direcţiei Programe pentru Dezvoltare Instituţională a UMF Iași, incubatorul unde ideile se transformă în proiecte, iar visele devin realitate.   

 

Când v-ați angajat la Universitate, în 2009, nu exista departamentul pe care astăzi îl conduceți.

Așa este, Universitatea, până în 2009, nu avea un departament specializat, nu existau fonduri structurale absorbite în universitate. Am lucrat primul an singură, m-am ocupat de burse doctorale, am început implementarea e-learningului care fusese scris anterior și atunci a fost contractat și am depus multe alte proiecte. Anul următor, când am început să culegem roadele și au început să se semneze contractele de finanțare, am angajat oameni și, încet, încet, Direcţia pentru Programe Dezvoltare Instituţională a început să se dezvolte. Astăzi suntem o echipă alcătuită din 14 oameni inimoși și dedicați. Au fost pași mărunți, dar importanți, astfel că la finalul lui 2015 – pentru că, de fapt, exercițiul financiar 2007-2013 s-a încheiat atunci, număram 31 de proiecte.

Acum aveți experiență și știți exact ce trebuie făcut, dar la început cum a fost?

A fost dificil pentru că, pe fonduri structurale, nu erau instrucțiuni clare…

Nu erau ghiduri?

Ba da, dar manualul de implementare nu era bine pus la punct, cu anexe și reguli, modele, astfel că a trebuit să gândesc totul de la zero. A fost bine, chiar am remarcat după aceea că au fost formulare făcute după tipicul nostru. Satisfacția era și mai mare când vedeam că modelele noastre erau preluate de organismele intermediare.

Dar ce este mai important pentru succesul unui proiect, care sunt pașii?

Se pornește de la o idee, care este fundamentată de o nevoie, de rezolvarea unei probleme reale. Plecând de la aceasta, în momentul în care am identificat linia de finanțare, trecem la scrierea proiectului. Unele sunt mai puțin complexe – spre exemplu FDI-urile (Fondul pentru Dezvoltare Instituțională) , dar proiectele de infrastructură finanțate prin POR (Programul Operațional Regional) sau POC (Programul Operațional Competitivitate), sunt de o anvergură mare, iar aici aș exemplifica cu Centrul de Transfer Tehnologic sau Centrul de Simulare, Clădirea Nicolae Leon. Oricum, am aplicat în toate axele unde s-a putut. Extrem de importante sunt proiectele care se adresează studenților – pentru că nu trebuie să uităm că suntem o universitate, iar studentul este în centrul activității noastre. Satisfacția este mare când vezi că studenții sunt mulțumiți. Celor cu posibilități reduse le-am acordat burse, subvenții, tratate, cărți de specialitate – pentru că, se știe, la medicină cărțile sunt extreme de scumpe…

Sunt mulți studenți care au beneficiat de aceste proiecte?

Diferă de la apel la apel. Am avut proiecte în care grupul țintă era alcătuit și din 5000 de studenți. Acum avem în derulare un proiect FDI cu grup țintă de 120 de studenți. De asemenea, de curând am primit finanțare în cadrul programului POCU 2014 – 2020  pentru proiectul „Inserția absolvențtilor de medicină pe piața muncii, prin dezvoltarea în cadrul unor stagii de pregătire practică a abilităților practice – MEDPRO”, manager de proiect doamna profesor universitar doctor Norina Forna. Suntem singura universitate de medicină care a primit finanțare în cadrul acestui apel. Am obținut un punctaj bun – din 155 proiecte au primit finanțare doar 33, iar suma este consistentă, de 1 milion de euro. Proiectul are ca obiectiv general facilitarea tranziției de la școală la viața activă prin participarea la activități de învățare la locul de muncă, consiliere și orientare profesională pentru îmbunătățirea competențelor și aptitudinilor profesionale a 360 studenți de la Medicină Generală și Medicină Dentară. Practic, ne gândim și la viitorul studenților noștri, vrem să-i ajutăm să-și găsească mai ușor un loc de muncă.

În ultimii ani s-au derulat la UMF Iași și proiectele finațate prin FDI, cu bani de la Ministerul Educației. Sunt și acestea importante, chiar dacă sumele nu sunt atât de mari.

Noi am început în 2016 cu FDI-urile, iar în prezent avem 24 de FDI-uri. Anul acesta avem în faza de implementare șase. Este drept că sumele sunt mai mici, sunt proiecte anuale deci și perioada de implementare este mult mai scurtă.

Unele sunt un fel de reeditări din anii precedenți.

Sunt mai mult completări, continuări, sunt ca un puzzle… Și sunt de un real ajutor pentru studenții noștri. De exemplu, pe domeniul 1, avem proiectul PROMEDIS 2.0, „Medicină incluzivă – echitate socială și egalitate de șanse”, al cărui manager este doamna decan Ionela-Lăcrămioara Șerban. Prin intermediul acestui proiect asigurăm cheltuieli de întreținere și subvenții pentru 100 de studenți defavorizați. Sau pe domeniul 4, „Dezvoltarea abilităților antreprenoriale și promovarea culturii antreprenoriale în rândul studenților și absolvenților UMF Iași”, un proiect al cărui director este doamna decan Lenuța Profire, care se adresează atât studenților de la Farmacie, cât și celor de la Medicină Dentară.  Trebuie să-i formăm și pentru viața antreprenorială. În zona aceasta, a antreprenoriatului, s-a mai deschis un apel pentru studenți și sigur vom aplica, pentru că se pliază foarte bine pe facultățile noastre de Bioinginerie Medicală și Farmacie. Ar fi o oportunitate fantastică, pentru că, în cadrul acestuia, un număr de 15 planuri de afaceri vor fi premiate cu sume între 50.000 și 100.000 de euro pentru deschiderea unei afaceri.

Un alt domeniu extrem de important pentru Universitate este creșterea vizibilității pe plan internațional, și aici avem tot un proiect FDI – „InterMedicis”, al cărui manager este doamna profesor Monica Hăncianu. Aici obiectivul principal este de a promova universitatea noastră pe plan internațional, să atragem studenții străini. Promovăm oferta noastră educațională în țările UE, dar și în cele non UE, atât prin participarea la târguri, cât și în mediul online. De asemenea îmbunătățim aplicația Orientation Days, prin dezvoltarea unui tutore electronic pentru studenții internaționali.

Mai avem un proiect pe domeniul 3, pentru îmbunătățirea infrastructurii educaționale: „Asigurarea funcționării în bune condiții a grădinilor botanice universitare, a stațiunilor didactice, a bazelor de practică și a altor infrastructuri de susținere a activităților didactice, din cadrul universităţilor”. Aici îmbunătățim calitatea actului educativ prin achiziționarea de mese de disecție, truse de necropsie și upgradarea aplicației de anatomie – avem un sistem 3D de proiecție care este unic în România. Director de proiect este doamna prorector Manuela Ciocoiu. De asemenea, pe domeniul 6, avem proiectul FizioBiotech – Susținerea cercetării de excelență prin dezvoltarea de tehnologii medicale şi a biotehnologiilor (FizioBiotech), al cărui director este doamna decan Anca Galaction.

De asemenea, mai există un proiect FDI care abordează una dintre problemele cu care se confruntă învățământul superior în ultimii ani – cea a plagiatului: Calitate în educaţie prin cunoaşterea şi respectarea deontologiei şi eticii academic – CEMED 2020, al cărui director este doamna profesor Beatrice Ioan. În cadrul acestuia, atât studenții, cât și cadrele didactice sunt instruite pentru a preveni și a soluționa încălcarea normelelor de conduită morală și profesională, există și un soft anti-plagiat.

Universitatea a reușit, în ultimii ani, să se dezvolte extrem de mult și pe partea de infrastructură, cu finanțare externă.

Da, am avut proiecte de anvergură pe infrastructură și cu care ne mândrim, pentru că efectiv putem oferi condiții didactice și de cercetare moderne, la nivel european. Vorbim de CEMEX – Centru Avansat de Cercetare-Dezvoltare in Medicina Experimentala, în care s-au investit 5,5 milioane de euro,  de clădirea Nicolae Leon – 6 milioane de euro, de Centrul de Simulare – de 4,5 – 5 milioane de euro, de MAVIS, singurul centru de îmbătrănire sănătoasă din România sau CENEMED, un proiect POC în care am aplicat pentru crearea unei infrastructuri mari de cercetare – care are o valoare de aprox. 13 milioane de euro și care a trecut de evaluarea tehnico-financiară.

Centrul de Simulare este este un proiect ambițios, un spațiu efectiv spectaculos, în care studenții, rezidenții, specialistii, cercetatorii stiintifici si asistentii medicali vor dobândi si exersa aptitudinile tehnice medicale, clinice sau chirurgicale prin practica simulării. Când își va deschide porțile?

Este în faza de contractare, trebuie făcute achizițiile de echipamente, dar cu siguranță anul acesta îl vom inaugura.

De curând, Universitatea a achiziționat o clădire unde va funcționa un Centru de Cercetări Fundamentale. Căutați finanțare și pentru acesta?

Sigur, trebuie identificată o linie de finanțare, sunt convinsă că vom găsi soluții, lucrăm la asta. 

Ați pomenit de centrul de îmbătrânire sănătoasă. Puteți detalia?

De, „Centrul de Inovare şi Transfer Tehnologic MAVIS” (MAVIS – Managementul vârstnicului și îmbătrânirii sănătoase), este unicul proiect  de „smart ageing” din România. Pentru scrierea acestui proiect eu m-am documentat în străinătate, în special la danezi, pentru că ei sunt experți. Nu inventăm noi roata. Când pornești pe un drum pe care nu-l cunoști, trebuie să vezi cum a făcut altul, să folosești experiența existentă.

Au fost și proiecte cu impact puternic în comunitate, mă refer la „O sută de inimi pentru o sută de copii”.

Da, un alt palier spre care ne îndreptăm este creșterea calității vieții, și aici intră și proiectul pilot „100 de inimi pentru 100 de copii”.

A fost un proiect foarte apreciat, a câștigat inclusiv un premiu în 2017, la Gala Fondurilor Structurale. Din aproape 130 de proiecte propuse, „100 de inimi pentru 100 de copii. Formarea specialiștilor în domeniul cardiologiei pediatrice” a obținut locul 2 la categoria „Școala face omul OM”, categorie dedicată proiectelor care vizează formarea profesională, educația pe tot parcursul vieții și adaptarea la cerințele pieței muncii.

Da, au trimit o echipă de filmare de la Comisia Europeană, iar comisarul european Marianne Thyssen a venit și ne-a felicitat personal pentru modul de implementare.

De unde a pornit ideea?

Au fost depuse patru proiecte la nivel de țară: noi, Clujul, Bucureștiul și Tîrgu Mureș. Eram pe sfârșitul exercițiului financiar 2013, aveam acea listă de copii care trebuiau să fie operați prin formularul 112 și am  identificat această linie de finațare, am lucrat la ea, iar Comisia a fost de acord să o aprobe. Trebuia să formăm specialiști – pentru că aici era problema, noi nu aveam specialiști în chirurgie pediatrică care să opereze la noi. Patru proiecte au finanțate, însă doar al nostru a fost premiat.

Când că am avut curajul de a trece numărul de operații, ne-am asumat aceste 100 de operații, iar până la sfârșitul proiectului, 113 copii au fost tratați (cateterism, ablație sau intervenție chirurgicală propriu-zisă), cu o rată de succes de 99.1%, într-o perioadă extrem de scurtă… Toată povestea a început în februarie 2015 și țin minte că în ajunul Crăciunului, pe 24 decembrie, eram la UMF, în ultima zi de implementare, iar domnul profesor universitar dr.Grigore Tinică opera un copil.

A fost un proiect de poveste.

Da, un proiect care a schimbat destine și în care m-am implicat și afectiv. Și acum sunt copilași care, când vin la control, îmi dau un telefon și vin să mă vadă. Nu poți privi doar tehnic, rigid, trebuie să pui suflet în ceea ce faci. „Dăruind vei dobândi” – spunea Nicolae Steinhardt.

Dar acesta a fost doar începutul, pentru că formarea specialiștilor este esențială și rezultatele se traduc prin sute, mii de vieți salvate. Acum, în perioada 2014-2020, s-au deschis alte programe pentru formarea profesională a medicilor și avem proiecte POCU în implementare, de formare. Bunăoară suntem singura universitate de medicină și farmacie din țară cu proiect de screening pe hepatitele B și C. Avem proiectul LIVERO1 cu formarea medicilor și acum acesta se întregește cu LIVERO2, screeningul pe 120.000 de pacienți. Proiectul se va finaliza în noiembrie 2023. Managerul ambelor poiecte – LIVERO1 și LIVERO 2 este doamna prof. univ. dr. Anca Trifan.

Ce presupune acest proiect?

Practic, vrem să înființăm Centrul de prevenție care contribuie la prevenirea trasmiterii hepatitelor virale B,C și D  în regiunea EST și astfel va scădea incidența și prevalența bolilor hepatice.

Unde va fi acest centru?

La Spitalul „Sf. Spiridon”, care este partener în proiect.

Spuneați că primul pas pentru realizarea unui proiect este indetificarea unei probleme, unei nevoi. Aici este clară, suntem pe locurile fruntașe în Europa la număr de pacienți infectați cu virusurile hepatice.

Da, iar noi aici ne-am încadrat cu obiectivul OMS, vital pentru derularea programului în  România : gratuitatea screeningului, tratamentului și urmăririi pacientului.

La LIVERO1 suntemîmpreună cu Institutul Fundeni – care este aplicant și cu Institutul de Sănătate Publică. Este vorba de formarea specialiștilor, peste 300 de medici, iar la LIVERO 2 folosim medicii formați în LIVERO 1 și ne îndreptăm asupra pacienților, practic este faza de stadializare, diagnostic și tratament.

Cum atragem bolnavii spre acest proiect?

Prin medicii de familie. Vom implica și Colegiile Medicilor din județele regiunii de est. Și vom mai avea un rezultat. În LIVERO 1 se dezvoltă o aplicație de screening, Sistemul Electronic de Evidență a Screeningului, SEES o bază de date pentru pacienții cu screening. În LIVERO 2, această bază de date va fi populată cu date – introducem și pacienții.

Acest proiect are o valoare foarte mare, o cifră record de aproape 11 milioane de euro. Este mult pentru UMF?

Nu am avut pe POCU atât de mult, nu permiteau apelurile mai mult de 5 milioane de euro.

De ce este suma atât de mare?

Costurile sunt detaliate atât în resursa umană, apoi va fi și o campanie la nivel regional, corelată cu campania LIVERO 1 la nivel național. Mai sunt și achizițiile de aparatură specifică: PCR, ecograf,  FibroScan și multe altele, în plus, foarte important, asigurăm serviciile pentru analize de laborator, care nu sunt decontate de Casa de Sănătate, pentru virusul C, pentru virusul B, pentru coinfecții cu viruși B și C și pentru virusul D.

Iar cei diagnosticați vor beneficia și de tratament?

Da, și inclusiv de hrană.

Care e perioada de derulare?

Se finalizează în noiembrie 2023.

Câtă documentație presupune un proiect?

Iau un proiect la întâmplare din calculator… Este greu să spun în pagini sau în dosare. De exemplu Centrul de Simulare, un proiect POR, pe infrastructura educațională: 189 de foldere și 1278 de fișiere. Vă dau alt exemplu, clădirea Nicolae Leon: 168 de foldere și 1404 fișiere. Acesta este volumul. La MAVIS: 950 de fișiere și 235 de foldere. Iar în arhiva noastră sunt sute de bibliorafturi. Documentația este enormă. Totul trebuie foarte bine documentat și justificat.

Și anul trecut ați făcut perfomanță, de la an la an este o creștere a finanțării.

Pentru că sunt omul cifrelor, o să vă dau câteva: avem în sustenabilitate 31 de proiecte de 50 de milioane de euro. Proiectele în sustenabilitate sunt cele în care a fost finalizată implementarea, dar noi le urmărim și ulterior. În perioada 2016-2019 avem proiecte de 34 de milioane de euro, iar acum, numai pe 2020,  avem proiecte în valoare de 36 de milioane de euro. Din 2016, de la începutul primului mandat al domnului rector Viorel Scripcariu, avem 42 de proiecte în derulare de 70 de milioane de euro. În total: 73 de proiecte, cu valoare de 120 de milioane de euro. Acestea sunt sumele pe care le gestionăm în momentul de față.