Conferințele „Grigore T. Popa”: Artă și medicină

„Locul Ecorșeului în opera lui Brâncuși”

Miercuri, de la ora 14, în Aula „George Emil Palade”

Constantin Brâncuși a creat, în perioada cuprinsă între 1900 și 1902, sub îndrumarea doctorului Dimitrie Gerota, celebrul „Ecorșeu“. O replică a acestei opere remarcabile este expusă în Muzeul de Anatomie al Universității de Medicină și Farmacie „Grigore T. Popa” din Iași. Nu este întâmplătoare, așadar, invitația adresată unuia dintre cei mai distinși critici de artă din România de a conferenția la UMF Iași despre profunzimea și semnificația operei lui Brâncuși. Prelegerea, intitulată „Locul Ecorșeului în opera lui Brâncuși”, va fi susținută de domnul Pavel Șușară miercuri, 6 decembrie, începând cu ora 14.00, în Aula „George Emil Palade”.

Pavel Șușară este critic și istoric de artă, scriitor, expert, curator și cercetător în istoria artei al Institutului de Istoria Artei de pe lângă Academia Română. Este membru al Uniunii Artiștilor Plastici și al Uniunii Scriitorilor din România, precum și membru al Asociației Internaționale a Criticilor de Artă. Este fondatorul Asociației Experților și Evaluatorilor de Artă și al Muzeului de Artă Modernă și Contemporană „Pavel Șușară”.

Debutează cu poezie în Almanahul literar din 1977, iar în 1996 îi apare volumul de poeme „Regula jocului”, pentru care a obținut Premiul Uniunii Scriitorilor. A publicat apoi volumele: „Urmuz”, satire şi parodii politice (1998); „Veto”, poeme în proză, (1998) – premiul Al. Odobescu al Festivalului de literatură Călăraşi; „Tetraktys” (2000) – nominalizat la Premiul pentru experiment al ASPRO, Bookharest 2001; „Opt poveşti adevărate/cu fiinţe minunate”, poezie pentru copii (2000) – Premiul Uniunii Scriitorilor; „Sinuciderea se amână”, proză scurtă (2003) – nominalizată pentru Premiul ASPRO.

Albumul „Corneliu Baba”, apărut la Editura Parkstone-D.O.R., Londra (2001), a fost premiat pentru cea mai bună carte românească apărută în străinătate, la Bookharest 2002. A mai fost distins cu Premiul pentru critică al Uniunii Artiştilor Plastici şi Premiul Fundaţiei Cella Delavrancea (1997).

În 2013, a lansat, la Salonul Internaţional de Carte Bookfest, albumul de artă „Corneliu Baba”.

În 2017 a susţinut conferinţele „Introducere în Istoria Artei” şi „Occident versus Orient”, la sediul Muzeului Naţional al Literaturii Române. În 2021 şi-a lansat volumul „Albumul Ţipoia&Tzipoia”, iar în 2022 s-a numărat printre laureaţii Premiilor Academiei Române, obținând Premiul „Lucian Blaga” pentru lucrarea „Brâncuși. Un sculptor de la Răsărit”.

Un nou organ al corpului omenesc

joi, de la ora 14.00, în Aula „George Emil Palade”

Prof. univ. dr. Ioana Grigoraș, membru marcant al UMF Iași și un nume consacrat în domeniul Anesteziei și Terapiei Intensive, ne propune o perspectivă inedită asupra anatomiei umane. „Un nou organ al corpului omenesc” este titlul conferinței care va avea loc joi, de la ora 14.00, în Aula „George Emil Palade”.

Prof. univ. dr. Ioana Grigoraș, fost președinte al Senatului Universitar al UMF Iași, a fost vreme de 30 de ani un model uman și profesional atât pentru generațiile de studenți, cât și pentru colegi. A fost șefa Secției Anestezie și Terapie Intensivă la Institutul Regional de Oncologie, fiind recunoscută ca unul dintre cei mai mari specialiști ATI din România.

Este membru al European Board of Anaesthesiology (UEMS) și președinte a Workforce, Working Condition and Welfare Committee of the European Board of Anaesthesiology.

Are cercetări în domeniul sepsisului, tratamentului infecțiilor, răspunsului imun la pacienții septici, chirurgicali, oncologici, problemelor etice în Terapie Intensivă și altele.

Publicații: 2 cărți, 33 capitole de carte și 177 articole, din care 67 în reviste ISI;

A fost decorată, de către Președinția României, cu Ordinul Meritul Sanitar în Grad de Cavaler (2020).

A primit Premiul național „Medic în România” acordat de Colegiul Medicilor din România (2014)  și Premiul „Profesor Bologna” acordat de Asociația Națională a Organizațiilor Studențești din România (2009).

A primit titlul onorific de Doctor Honoris al USMF „Nicolae Testemițanu” (2023)

„Bestiar. Șapte povestiri cu chirurgi și scandaloasele lor operații”

vineri, de la ora 14.00, în Aula „George Emil Palade”

Un alt invitat special este prof. univ. dr. Cătălin Vasilescu, profesor de chirurgie la Universitatea de Medicină și Farmacie din București și șef al Disciplinei Chirurgie Generală a Institutului Clinic Fundeni, care va dialoga cu dr. Richard Constantinescu despre cea mai recentă carte a domniei sale: „Bestiar. Șapte povestiri cu chirurgi și scandaloasele lor operații” (editura Humanitas, 2023). Dialogul promite să dezvăluie narațiuni uimitoare și să aducă în prim-plan latura mai puțin cunoscută a lumii medicale. Evenimentul are loc vineri, de la ora 14.00, în Aula „George Emil Palade”.

Cătălin Vasilescu, profesor de chirurgie la Universitatea de Medicină și Farmacie din București și șef al Disciplinei Chirurgie Generală a Institutului Clinic Fundeni, a adus contribuții importante în chirurgia oncologică, chirurgia robotică și cercetarea medicală, mai ales în genomică.

În iunie 2002 profesorul Cătălin Vasilescu a realizat, primul în lume, o splenectomie subtotală laparoscopică pentru microsferocitoză ereditară.

Are preocupări constante pentru istoria medicinei și istoria ideilor, mai ales din timpul Primului Război Mondial, domenii în care a publicat articole despre Dimitrie Gerota („Istoria lucrului bine făcut“, 2005), Toma Ionescu („Thoma Ionescu sau Wilhelm von Waldeyer? Istoria unei idei călătoare“, 2010), Victor Gomoiu („Operația Thoma Ionescu–Victor Gomoiu“, 2016), Fritz Haber („Chimia aerului – tragicul caz al lui Fritz Haber, laureat al Premiului Nobel și criminal de război“, 2020).

A scris, împreună cu Mircea Flonta, volumul „Ce este mai presus de orice? Lumea cercetătorilor între iubirea de patrie și spiritul universalist al științei în timpul Primului Război Mondial”, Ed. Humanitas, 2020.

Despre cea mai recentă carte – „Bestiar. Șapte povestiri cu chirurgi și scandaloasele lor operații” (Ed. Humanitas), Andrei Pleșu scrie: „Am citit cartea chirurgului Cătălin Vasilescu cu un complicat amestec de perplexitate și adeziune admirativă. Perplexitate, pentru că îmi deschidea perspective nebănuite spre istoria medicinei, provocând un neașteptat orizont de interogativitate, o combinație palpitantă de cunoaștere și trăire. Admirație, pentru că întâlneam, la fiecare pagina, un condeier profesionist, un scriitor capabil să combine cu naturalețe realismul documentar, suprarealismul unor conjuncturi miraculoase, umorul, drama, surpriza. Istoria lumii se împletește cu destinul privat al personajelor invocate și deschide spre reflecții neconvenționale despre dimensiunea trupeasca a spiritului și despre dimensiunea spirituala a corporalității. Cătălin Vasilescu se înscrie cu grație în seria de medici-scriitori și gânditori, ilustrată, la noi, de Vasile Voiculescu, C.D. Zeletin, Emil Brumaru s.a. Parodiind titlul ales de autor pentru cartea sa, îl asigur pe cititor că are în mână un text… bestial”.