Conferințele „Grigore T. Popa”: „Inima: o antropologie spirituală”
Seria de prelegeri culturale „Grigore T. Popa” continuă în această lună cu o conferință de excepție, „Inima: o antropologie spirituală”, ținută de pr. dr. Bogdan Tătaru-Cazaban, cunoscut istoric al religiilor și doctrinelor filosofice. Evenimentul va avea loc luni, 27 mai, de la ora 14.00, în Aula „George Emil Palade” a Universității de Medicină și Farmacie „Grigore T. Popa” din Iași.
„Mă bucur că pr. dr. Bogdan Tătaru-Cazaban, distins erudit, istoric al religiilor și doctrinelor filosofice, a acceptat invitația noastră de a conferenția în cadru Conferințelor «Grigore T. Popa». Sunt convins că atât tema prelegerii – sensul global al inimii în antropologia spirituală, cât și personalitatea de excepție a invitatului nostru, vor atrage un public divers, alcătuit atât din membri ai comunității noastre academice, cât și din alte medii”, a subliniat prof. univ. dr. Viorel Scripcariu, rectorul UMF Iași.
Sensul global al inimii
„Pentru cei vechi, inima cuprindea totul: emoțiile, desigur, dar și curajul, și, mai ales, gândirea și imaginația. A parcurge gama de sensuri ale cuvântului kardia sau phrèn la poeții și tragicii greci sau ale ebraicului lêb/lêbâb la profeți este un antidot pentru reflexele moderne de a separa rațiunea de sentimente și de a le vedea funcționând autonom și, de cele mai multe ori, conflictual. Sensul global al inimii în antropologia spirituală nu ține de carențe analitice sau terminologice, ci de convingerea că viața are, cu toate tensiunile ei, o unitate de profunzime, o formă de inteligibilitate și de transparență. Inima este, în acest sens, locul sau modul de a fi în care experiența devine cunoaștere, suferința și durerea hrănesc înțelepciunea, pasiunile și conflictele se pot preschimba în stăpânire de sine și pace” – Bogdan Tătaru-Cazaban
Despre conferențiar
Bogdan Tătaru-Cazaban este cercetător științific gradul I la Institutul de Istorie a Religiilor al Academiei Române și profesor asociat al Departamentului de Limbi și Literaturi romanice, clasice și neogreacă și al Facultății de Teologie Ortodoxă (Universitatea din București). La 29 iunie 2023 a fost hirotonit preot al Bisericii Ortodoxe Române.
A studiat filosofie și teologie; este doctor în filosofie antică și medievală, co-fondator al revistei internaționale Chora. Revue d’études anciennes et médiévales și membru al mai multor asociații și societăți academice. A publicat, în calitate de autor, coordonator sau editor, studii și volume de istorie a gândirii patristice și medievale, teologie și istorie a religiilor, între care amintim: Dumitru Stăniloae sau paradoxul teologiei (Anastasia, 2003); Pluralitatea metafizicii medievale. Istorie şi structuri (Polirom, 2005); Corpul îngerilor. Fragmente dintr-o istorie a ierarhiilor cerești (Humanitas, 2017) și André Scrima: expérience spirituelle et langage théologique (Roma, 2019); In-cognita. Ioan Petru Culianu’s Approaches to Religion (Zeta Books, 2021); Inteligența inimii. Schițe pentru un portret al virtuții (Spandugino, 2021; a doua ediție adăugită 2023). In curs de apariție: Învierea lui Lazăr de-a lungul secolelor, vol. I (125-1486), Editura Spandugino – Zeta Books.
A tradus din Augustin, Boethius, Nicolaus Cusanus, Hugo din Saint-Victor, Emmanuel Lévinas, Raymond Klibansky, Erwin Panofsky şi Fritz Saxl, Gianfranco Ravasi. A contribuit la The Oxford Dictionary of the Christian Church (4th edition, 2022).
Din 2018 susține o rubrică bilunară de cultură și spiritualitate în săptămânalul Dilema veche/ Dilema.
Între 2010 și 2016 a fost ambasadorul României pe lângă Sfântul Scaun și Ordinul Suveran de Malta și între 2018-2022 a îndeplinit funcția de director interimar al Institutului de Istorie a Religiilor al Academiei Române.
