Poveștile CEMEX-ului. Episodul 4: Dr. Radu-Petru Soroceanu. Între chirurgia bariatrică, proiecte transfrontaliere și pasiunea pentru artă

După trei episoade dedicate cercetării de laborator — neurochirurgie, neurologie și diagnostic genomic —, seria „Poveștile CEMEX-ului” ajunge la ritmul alert al chirurgiei generale. Protagonistul acestui episod este dr. Radu-Petru Soroceanu, medic primar chirurg la Spitalul Clinic Județean de Urgență „Sf. Spiridon” din Iași, asistent universitar la disciplina de Semiologie chirurgicală a UMF „Grigore T. Popa” Iași și doctor în medicină.

Povestea lui arată o altă față a CEMEX-ului: nu doar laboratorul în care se nasc descoperiri fundamentale, ci și platforma care inițiază, coordonează și duce până la capăt proiecte mari de sănătate publică. Pentru un clinician care recunoaște deschis că este mai puțin atras de cercetarea teoretică de catedră, centrul a devenit sprijin tehnic, administrativ și științific esențial.

Începutul în clinică și importanța echipei

Formarea sa în chirurgia generală a început în 2013, imediat după concursul de rezidențiat. Căuta o specialitate dinamică, concretă, în care rezultatele depind direct de îndemânare și de decizie rapidă. Primele luni au adus însă o presiune uriașă, greu de anticipat din băncile facultății.

„În primele șase luni eram pregătit să renunț. M-am gândit că nu o să pot face asta toată viața. Mă încărcam foarte mult cu problemele și suferința pacienților… Trebuie să fii empatic, dar, la un moment dat, trebuie să știi să impui și o anumită distanță, pentru binele tău.”

Găsirea echilibrului s-a datorat colectivului din Clinica III Chirurgie a Spitalului „Sf. Spiridon”. Încrederea dintre colegi și împărțirea responsabilităților au creat un mediu de lucru în care teama a lăsat loc colaborării și progresului.

În toamna anului 2019, drumul său a luat o turnură nouă: s-a înscris la doctorat și a început, în paralel, un al doilea rezidențiat, în Igienă. Ceea ce a pornit dintr-o nevoie practică de stabilitate s-a transformat într-o oportunitate de a înțelege mai bine managementul sanitar și rigorile programelor de sănătate publică.

Doctoratul și descoperirea chirurgiei bariatrice

Cercetarea sa doctorală, finalizată în 2024 sub îndrumarea prof. univ. dr. Doina Azoicăi, s-a orientat către efectele chirurgiei bariatrice și metabolice — un domeniu pe care îl descoperise alături de prof. univ. dr. Dan Timofte încă din primul an de rezidențiat. Dr. Soroceanu a monitorizat evoluția pacienților cu obezitate pe parcursul primului an postoperator, analizând curbele de scădere ponderală, dinamica parametrilor de laborator, remisia comorbidităților asociate, efectele asupra calității vieții, precum și modificările microbiotei intestinale.

Această linie de cercetare l-a adus, firesc, în echipa unuia dintre cele mai ambițioase proiecte transfrontaliere derulate de UMF Iași în ultimii ani: OBDIA-NET — un proiect inițiat, coordonat și condus de CEMEX.

OBDIA-NET: o rețea unică la est de Europa

Proiectul „Rețea transfrontalieră integrată pentru servicii avansate de sănătate în domeniul Obezității, Diabetului și a altor tulburări metabolice – OBDIA-NET” a fost lansat în 2021 de Universitatea de Medicină și Farmacie „Grigore T. Popa” din Iași, în parteneriat cu Universitatea de Stat de Medicină și Farmacie „Nicolae Testemițanu” din Chișinău. Director de proiect a fost prof. univ. dr. Monica Hăncianu.

Echipa CEMEX a asigurat conceperea, desfășurarea și implementarea cu succes a unui proiect de aproape 1,5 milioane de euro, care a reunit 12 centre tematice interconectate.

Unicitatea sa nu stă doar în valoare. OBDIA-NET a fost descris, în literatura medicală de specialitate, ca o rețea medicală unică în Regiunea de Est a Europei: multicentrică, așezată de o parte și de alta a Prutului și construită astfel încât să adune într-un singur parcurs specialități care, până atunci, funcționau fragmentat, în spitale disparate. Ideea de fond a fost îndrăzneață: să creeze o infrastructură hibridă cu o capacitate de răspuns clinic integrat echivalentă unui spital modern de specialitate, fără a construi un spital nou.

Rectorul UMF Iași, prof. univ. dr. Viorel Scripcariu, îl numea la momentul lansării „un proiect îndrăzneț, de o valoare considerabilă”.

Centrul de chirurgie bariatrică și rolul CEMEX

În acest cadru, dr. Radu-Petru Soroceanu a preluat coordonarea activităților specifice Centrului de Chirurgie Bariatrică de la Spitalul Clinic Județean de Urgență „Sf. Spiridon” Iași — un centru gândit împreună cu platforma de screening a complicațiilor diabetului. Pentru un medic clinician, CEMEX nu a fost un simplu spațiu de laborator, ci sprijinul care a făcut posibilă integrarea aparaturii în clinică, procedurile de verificare, rapoartele de monitorizare și legătura cu specialitățile conexe din ambele țări.

Investiția în centrul ieșean a fost una de anvergură. La Spitalul „Sf. Spiridon” au fost achiziționate echipamente de peste 200.000 de euro — la acel moment, cele mai moderne din spital —, destinate atât chirurgiei bariatrice, cât și screeningului complicațiilor diabetului:

• turn de endoscopie și laparoscopie;
• unitate ECG cu monitor de tensiune arterială, conectată la un pat medical complet echipat;
• unitate de monitorizare a hemoglobinei și a glicemiei;
• analizor multifuncțional segmental de compoziție corporală;
• dispozitiv de pedobarografie.

Prin aceste achiziții, centrul a putut evalua pacientul nu doar prin prisma intervenției chirurgicale, ci pe tot parcursul metabolic: de la compoziția corporală și riscul de complicații, până la urmărirea postoperatorie.

„A fost un schimb de experiență pe tema obezității, care a constat în crearea unor centre în oglindă: de chirurgie, de diabet și boli de nutriție, cardiovascular, pediatrie… Scopul proiectului a fost crearea acestei rețele între cele două țări, schimbul de experiență și colaborarea multidisciplinară în interesul pacientului cu obezitate.”

De la laborator la patul bolnavului

OBDIA-NET ilustrează, poate mai bine decât orice alt proiect al seriei, misiunea reală a CEMEX. Centrul nu se oprește la cercetarea experimentală. El leagă cercetarea preclinică — modelele metabolice in vivo, infrastructura de laborator, expertiza veterinară și protocoalele de lucru — de cercetarea clinică din spitale și, în final, de îmbunătățirea tratamentelor și a calității vieții pacienților din regiune și nu numai.

În practica de zi cu zi, acest lanț arată astfel: o întrebare venită din clinică — cum evoluează microbiota, greutatea sau comorbiditățile după o intervenție bariatrică — este testată și rafinată în infrastructura CEMEX, apoi se întoarce în spital sub formă de protocoale, aparatură, monitorizare și decizii terapeutice mai bune. Aceeași logică a făcut posibilă rețeaua transfrontalieră: ceea ce se învață la Iași poate fi transferat la Chișinău, și invers, în folosul unor pacienți care altfel ar fi rămas în afara unui parcurs multidisciplinar.

Pentru dr. Soroceanu, această punte a fost esențială. Fără CEMEX, proiectul nu ar fi avut cum să treacă de la grant la centre funcționale, de la echipamente la date și de la date la un standard de îngrijire. Cu CEMEX, cercetarea nu rămâne în laborator: ajunge, concret, la pacient.

Luciditatea din clinică și activitatea didactică

Munca din spital și studiile de doctorat i-au format o perspectivă multidisciplinară și realistă asupra obezității. Dr. Soroceanu subliniază că intervențiile bariatrice sunt sigure și foarte eficiente, însă nu pot înlocui efortul pe termen lung al pacientului.

„Obezitatea este o boală cronică, complexă și recidivantă. Există și recâștig ponderal după aceste intervenții. Mulți pacienți cred că aceste proceduri sunt salvatoare și îi absolvă de orice efort ulterior. Ele te ajută într-o primă etapă (rezultatele sunt spectaculoase), dar necesită implicare și conștientizare și din partea lor, pe termen lung: în alimentație, în stilul de viață, mișcare, prezentarea la controale clinico-biologice regulate. Problema este că un anumit procent revin la vechile obiceiuri și astfel apare recâștigul ponderal.”

Aceeași grijă pentru detalii și pentru om se regăsește și în activitatea sa didactică. Ca asistent universitar la disciplina de Semiologie chirurgicală, își dorește ca studenții să învețe nu doar tehnica examinării, ci și arta de a asculta un bolnav.

„Fiecare pacient aduce o particularitate, nimic nu-i ca la carte. Îmi face plăcere să vorbesc cu ei, este important să se simtă ascultați, să le auzi povestea… deși de multe ori suntem pe fugă, e important. Cred că mai mult de jumătate din succesul unui act medical se bazează pe o bună comunicare și încredere reciprocă în relația cu pacientul.”

„Mi-a plăcut de la început interacțiunea cu studenții. Să încerc să fiu un pic altfel. Să gândesc întotdeauna din perspectiva lor, prin prisma a ce mi-a lipsit mie.”

O supapă de echilibru și perspectiva de viitor

Pentru a face față tensiunii din activitatea de urgență, dr. Soroceanu a găsit mereu refugiu în pasiunile sale și în timpul petrecut departe de agitația spitalului. În anii de facultate a pictat intensiv, având câteva expoziții personale la Institutul de Anatomie, și a cântat la chitară într-o trupă de indie rock.

Între timp, lista pasiunilor s-a îmbogățit și cu preocupări dintre cele mai diverse: motociclismul, pescuitul, acvaristica, grădinăritul, plantele exotice, culesul de ciuperci, plimbările în natură, dar și interesul pentru stilul vestimentar clasic masculin și pentru eleganța atemporală. Fiecare dintre aceste preocupări îi oferă, în felul său, o formă de deconectare și de echilibru.

Deși ritmul de acum îi lasă mai puțin timp liber, curiozitatea, atenția pentru frumos și nevoia de a găsi bucurie în lucrurile din afara medicinei au rămas constante. Se descrie drept un chirurg nativ precaut, care a ales să rămână în țară alături de cultura și oamenii de aici, iar pentru anii de maturitate își dorește un ritm de viață mai așezat:

„După 55–60 de ani mă gândesc să-mi caut de lucru într-un oraș mai mic și să locuiesc într-un sat la munte. Să fac naveta, să fiu mai aproape de natură și mai departe de agitația urbană.”

Până atunci, parcursul său rămâne ancorat în activitatea de la Spitalul „Sf. Spiridon” și de la catedră. Experiența sa arată cum CEMEX își dovedește utilitatea în timp: inițiază și conduce proiecte mari, pune la dispoziție baza tehnică și logistică, leagă laboratorul de clinică și duce rezultatele până la pacient.

Profilul dr. Radu-Petru Soroceanu completează seria cu o lecție diferită, dar la fel de importantă: cercetarea nu trăiește doar în laborator. Valoarea CEMEX se vede cel mai clar atunci când un centru de medicină experimentală devine liderul unei rețele transfrontaliere și reușește să transforme infrastructura, datele și colaborarea în tratamente mai bune și într-o calitate a vieții mai bună pentru pacienții din regiune — și nu numai.

Urmăriți în continuare seria „Poveștile CEMEX-ului” pentru a descoperi alte parcursuri profesionale și povești din spatele proiectelor care leagă cercetarea de medicina de zi cu zi.