Seria Conferințelor culturale „Grigore T. Popa” continua, în această săptămână, cu un invitat de excepție: scriitorul, istoricul și analistul politic Stelian Tănase. Domnia sa va povesti despre „Elite și societate în tranziția românească”, după care își va lasa cel mai recent roman „Marele incendiator. Cronica unui fapt divers”, apărut la Editura Corint. Evenimentul va avea loc miercuri, 23 octombrie, de la ora 14.00, în Aula „George Emil Palade”. Întâlnirea se va încheia cu o sesiune de autografe.

Încercăm să aducem la Conferințele «Grigore T. Popa» personalități din toate domeniile și mă bucur că domnul Stelian Tănase, un scriitor și publicist consacrat, a acceptat invitația noastră. Evenimentul de miercuri include două manifestări: conferința «Elite și societate în tranziția românească», precum și lansarea cărții «Marele incediator. Cronica unui fapt divers»”, a declarat prof. univ. dr. Viorel Scripcariu, rectorul Universității de Medicină și Farmacie „Grigore T. Popa” din Iași.

Potrivit Editurii Corint, „«Marele incendiator. Cronica unui fapt divers» este, întâi de toate, o poveste de dragoste. Povestea de dragoste între Zoe și Vivi. Este un «love story» clasic, cu toate ingredientele specifice. O iubire adevărată – atât de rară – care din cauza limitelor epocii nu se poate împlini. E «frescă» socială care surprinde actualitatea în veșnic tranzit spre nicăieri. Autorul reușește să redea culoarea locală, ceea ce îi asigură un atu în plus.”

Stelian Tănase susține că scrierile sale sunt inspirate de experiențele personale, de oamenii pe care i-a întâlnit, în diversele medii unde a activat: „Eu trebuie să scriu despre această lume așa cum este ea, și să încerc să prezint marile ei fenomene, marile ei profunzimi. Eu nu fac jurnalism, ăla a omorât-o pe aia, ăla a călcat cu mașina pe ăla… Asta nu e literatură, e fapt divers. Literatura este altceva. Te scoli noaptea și ai o viziune asupra lumii. Dau drumul la o carte când am așa o viziune asupra unui fapt, a unei împrejurări, a unui om”, spune scriitorul.

Scriitor, profesor, politolog, istoric, publicist, realizator de televiziune

Stelian Tănase a absolvit Facultatea de Filosofie a Universității din București, în 1977. Înainte de 1989 a scris trei cărți, din care două au fost interzise de cenzura comunistă, fiind publicate abia după căderea regimului comunist.

Stelian Tănase a fost un participant activ la evenimentele protestatare, revoluționare, din 21-22 decembrie 1989, care au dus la căderea regimului comunist totalitar. Imediat după schimbarea regimului, Stelian Tănase a devenit în câteva săptămâni o personalitate de referință a societății civile românești, fiind membru și primul președinte al Grupului pentru dialog social (GDS). A fost unul dintre fondatorii și redactorul-șef al revistei „22”, publicată de GDS, împreună cu Dan Pavel, Gabriela Adameșteanu, Rodica Palade. La sfârșitul anului 1992, Stelian Tănase (împreună cu Dan Pavel) a înființat prima revistă de științe politice din România postcomunistă, Sfera Politicii.

A fost, în 1991, unul dintre fondatorii Partidului Alianței Civice, alături de criticul literar Nicolae Manolescu, Alexandru Popovici, Nicolae Constantinescu și a fost ales vicepreședinte. A devenit deputat în Parlamentul României în 1992, candidând pe listele Convenției Democratice. Membru al grupului PAC-PL’93, a devenit liderul grupului parlamentar PAC în 1993, când cele două partide s-au separat. Între alte responsabilități, a fost vicepreședinte al comisiei pentru relații externe a Camerei Deputaților.

După alegerile din 1996, Stelian Tănase a ieșit din viața politică activă și s-a dedicat activităților sale de scriitor, realizator media, precum și carierei profesionale în domeniul științelor politice. În această perioadă este beneficiarul unor granturi oferite de Școala Woodrow Wilson (1994) și de Fundația Fulbright (1997). Una dintre constantele sale preocupări postcomuniste a fost legată de studierea arhivelor comunismului; Stelian Tănase a fost unul dintre primii cercetători români care au intrat în arhivele fostei poliții politice, Securitatea; pe vremea cînd era deputat, a făcut numeroase cereri către autorități pentru a i se permite accesul la arhivele SRI, unde erau păstrate dosarele Securității, iar până la urmă a obținut accesul, cu mult înaintea altor cercetători. Studiul arhivelor Securității s-a concretizat în publicarea a numeroase cărți despre personalitățile urmărite de Securitate.

A obținut doctoratul în sociologie politică la SNSPA în 1996. În 1997, este profesor delegat la UCLA. În prezent, este profesor la Facultatea de Științe Politice din cadrul Universității din București.

A susținut conferințe la Roma, Paris, Oslo, Viena, Budapesta, Washington, precum și la prestigioase universități americane: Berkeley University, UCLA, Standford University, New York University, Columbia University, Maryland University Washington DC, The New School for Social Research, New York. Este laureat a numeroase premii de televiziune, și premii literare.

În 2006, Stelian Tănase a făcut parte din Comisia Prezidențială pentru Analiza Dictaturii Comuniste din România (cunoscută și sub numele ”Comisia Tismăneanu”).

Realizator al unor talk-show-uri pe teme politice sau culturale la posturile de televiziune TVR, Antena 1 și Realitatea TV. La data de 28 septembrie 2010 a fost numit în funcția de director general al postului Realitatea TV. Ulterior, a demisionat din funcție, datorită dificultăților întâmpinate în punerea în practică a programului de restructurare a postului pe modelul BBC. În decembrie 2013, a fost numit Președinte interimar al Societății Române de Radio și Televiziune (SRTV), la propunerea Partidului Național Liberal, care nu ieșise încă din Uniunea Social Liberală. Ulterior, în ciuda ieșirii PNL din USL și a zvonurilor privind faptul că nu va fi susținut de PSD și premierul Victor Ponta, în iunie 2014, cele două camere reunite ale Parlamentului României au votat numirea lui Stelian Tănase în funcția de Președinte al Societății Române de Radio și Televiziune.

În data de 23 octombrie 2014, într-o ceremonie ce a avut loc la Castelul Peleș din Sinaia a primit din partea Casei Regale a României decorația Ordinul Coroana României în grad de Ofițer cu ocazia celei de-a 93-a aniversări a Regelui Mihai I al României, decorație înmânată de Principesa Moștenitoare Margareta a României.

Opera lui Stelian Tănase are trei părți importante: textele ficționale (literatura), textele nonficționale (știință politică, istorie, cercetarea arhivelor), memorialistica. O parte semnificativă dintre cărțile nonficționale reprezintă rodul cercetărilor de decenii făcute de Stelian Tănase în arhivele comunismului românesc, arhivele PCR și arhivele fostei poliții politice, Securitatea.

 

Romane

Luxul melancoliei, Cartea Românească, 1982; ediția a II-a, 1993

Corpuri de iluminat, Cartea Românească, 1990; ediția a II-a, Allfa, 1998; ediția a III-a, Polirom, 2004; ediția a IV-a, Humanitas, 2008 (scris între anii 1984-1987)

Playback, Ed. Fundației Culturale Române, 1995; ediția a II-a, Paralela 45, 2004; ediția a III-a, Humanitas, 2008

Maestro, Polirom, 2009

Dracul și mumia, 2010

Moartea unui dansator de tango (Editura Corint, 2011)

SKEPSIS, editura TREI, 2012

Nocturna cu vampir. Opus 1, Editura Rao, 2017

Partida de vânătoare, Editura Vremea, 2018

Repertoarul Amorului, Editura Hyperliteratura, 2019

Marele incendiator, Editura Corint, 2019

 

Eseuri istorico-politice. Memorialistică

Convorbiri cu Regele Mihai (Editura Corint Books, 2018)

Stelian Tănase – Elena Vijulie, Dinastia (Editura RAO, 2017)

Istoria politică a căderii regimurilor de stat comuniste (Editura Humanitas, 2009)

Avangarda românească în arhivele Siguranței (Editura Polirom, 2008)

Racovski. Dosar secret (Editura Polirom, 2008)

Cioran și Securitatea (Editura Polirom, 2008)

Panait Istrati. Dosar de Siguranță (Editura Polirom, 2008)

„Dosarul Brucan – Documente ale Direcției a III-a Contraspionaj a Departamentului Securității Statului (1987-1989)” – coordonator, Editura Polirom, 2008

Clienții lu’ tanti Varvara (Editura Humanitas, 2005)

Zei și semizei. La început de secol (2004)

Anatomia mistificării. Procesul Noica-Pillat (Humanitas, 1997, ed a II-a Humanitas, 2003)

Acasă se vorbește în șoaptă. Dosar & jurnal din anii târzii ai dictaturii (Compania, 2002). Un volum care conține citate din dosarul său de Securitate.

Miracolul revoluției. O istorie politică a căderii regimurilor comuniste (Humanitas, 1999)

L.A. vs. N.Y. Jurnal american (Polirom, 1998)

Elite și societate. Guvernarea Gheorghiu-Dej, 1948–1965 (Humanitas, 1998)

Sfidarea memoriei (convorbiri cu Alexandru Paleologu), (Du Style, 1996)

Revoluția ca eșec. Elite și societate (studii politice), (Polirom, 1996)

Ora oficială de iarnă. Jurnal 1986–1990 (Institutul European, 1995)

Șocuri și crize (articole politice, Staff, 1993)