Conferințele „Grigore T. Popa”: „Medicii români și problematica incinerării. O perspectivă istorică”.
19/03/2019
news@umfiasi.ro (515 articole)
0 comentarii
Distribuie

Conferințele „Grigore T. Popa”: „Medicii români și problematica incinerării. O perspectivă istorică”.

Seria Conferințelor „Grigore T. Popa” continuă  miercuri, 27 martie, de la ora 16.00, în Aula „George Emil Palade”, cu o prelegere inedită, ținută de domnul Marius Rotar, cercetător la Universitatea „1 Decembrie 1918” din Alba Iulia. Tema propusă de istoric are la bază preocupările sale științifice legate de cremațiune și murire: „Medicii români și problematica incinerării. O perspectivă istorică”.

Marius Rotar este cercetător în cadrul Facultății de Istorie și Filologie a Universității „1 Decembrie 1918” din Alba Iulia. Este autorul primei lucrări (teza de doctorat) din istoriografia românească dedicate muririi și morții: „Moartea in Transilvania în secolul al XIX-lea”, este fondatorul Asociației Amurg – the Romanian Cremation Association, iar din 2009 organizează conferința internațională  „Dying and Death in 18th-21st Century Europe” (Moarte şi murire în secolele XVIII-XXI în Europa), ajunsă la a 11-a ediție.

A mai publicat „Eternitate prin Cenușă. O istorie a crematoriilor și incinerărilor umane în România secolelor XIX-XXI”, Iași, Institutul European, 2011 și „History of Modern Cremation in Romania”, Newcastle upon Tyne, CSP, 2013.

În 2016 a apărut volumul „Conflictul dintre Știință și Religie. Asupra liberei cugetări”, la editura Polirom, o antologie de texte cuprinzând o serie de polemici din jurul conceptului de liberă cugetare, în România primei jumătăți a secolului al XX-lea, iscate de ideile susținute de Constantin Thiron, ediție îngrijită de Marius Rotar. Constantin Thiron (1853-1924) a fost doctor în științe medicale, profesor în cadrul Facultății de Medicină a Universității din Iași, remarcându-se printr-o activitate semnificativă în domeniul medicinii sociale (lupta antialcoolică și cea împotriva tuberculozei), dar și ca susținător al mișcării liberei cugetări (adept al monismului). Din cauza anticlericalismului și a opțiunii sale pentru o secularizare totală a societății românești, a fost aspru criticat de mediile religioase (ortodoxe) ale vremii. A fondat, în 1909, Asociația Națională a Liber Cugetărilor din România și, conform voinței sale, exprimate încă din 1905, a fost înmormântat laic, în 1924 (prima înmormântare laică din Moldova).

news@umfiasi.ro

news@umfiasi.ro

News@umfiasi.ro este portalul de știri al Universității de Medicină și Farmacie “Grigore T. Popa” Iași.

Comentarii

Nu exista comentarii Fii primul care comenteaza acest articol!

Scrie un comentariu